Conacul din Soleşti (Conacul Rosetti – Solescu) se află în judeţul Vaslui şi este, în prezent, ruinat. Se află pe lista monumentelor istorice, alături de Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, zidul de incintă şi arborii seculari din parc, toate obiectivele alcătuind „Ansamblul curţii boiereşti de la Soleşti”.
Conacul din Soleşti a fost construit de familia Rosetti-Solescu în secolul al XIX-lea. Domeniul de la Soleşti a fost atestat încă din anul 1502, menţionându-l pe stolnicul Toma Solescul ca întemeietor. În anul 1690, moşia a intrat în posesia vistiernicului Iordache Ruşeţ şi a rămas în această familie până în secolul al XX-lea.
În anul 1816, familia Ruşeţ, prin intermediul lui Iordache, a ajuns să deţină tot satul Soleşti (alcătuit din Soleștii din Vale şi Soleștii din Deal). În anul 1823, fiul acestuia, Gheorghe Ruşeţ, s-a căsătorit cu Ecaterina Sturdza, faţa lui Dimitrie Sturdza, iar la patru ani după căsătorie cei doi au construit Conacul din Soleşti. Tot atunci, s-au pus bazele unui parc dendrologic şi s-a înconjurat proprietatea cu un zid de incintă.
În perioada 1859 – 1860, Ecaterina, rămasă între timp văduvă, a ridicat Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, aceasta aflându-se în estul Conacului din Soleşti. Deşi la moartea sa domeniul a rămas moştenire fiului cel mare, acesta a fost vândut între membrii familiei – domeniul avea, în 1878, o suprafaţă de aproape 1.700 de hectare, fiind foarte greu de întreţinut. Conacul şi spaţiul din jurul său au fost şi în posesia lui Theodor Rosetti, ministru şi prim-ministru.
Theodor Rosetti nu s-a putut îngriji de Conacul din Soleşti, fiind mai mult plecat în străinătate, astfel că l-a vândut nepotului său, Gheorghe Rosetti. Acesta era ambasador, aşa că munca sa îl ţinea foarte puţin în ţară – din acest motiv, în 1893, a donat biserica comunităţii ortodoxe din sat. După ce a ieşit la pensie, Gheorghe Rosetti s-a retras în conac şi a început să vândă din terenurile deţinute.
Interesant e că, în timpul răscoalei din 1907, când toate proprietăţile boiereşti au avut de suferit, aceasta a scăpat datorită ingeniozităţii lui Gheorghe Rosetti. Acesta a amplasat o placă pe care a scris că domeniul aparţine nepotului lui Alexandru Ioan Cuza, domnitorul fiind iubit pentru că a dat pământuri în anul 1864.
De altfel, în acest conac s-au căsătorit, în anul 1844, Alexandru Ioan Cuza şi Elena Rosetti. Mai mult, femeia a cerut să fie înmormântată în biserică de lângă conac, alături de mama sa, lucru care s-a şi întâmplat.
Ultimul proprietar al Conacului din Soleşti a fost Georges Rosetti, care a plecat din ţară chiar după instaurarea regimului comunist. În anul 1949, a venit naţionalizarea, fiind confiscate toate proprietăţile. Edificiul a ajuns sub administrarea Sfatului Popular al localităţii Soleşti, care a mutat în clădire şcoala generală. Conacul a fost destul de bine întreţinut, fiind declarat monument istoric în anul 1955.
Însă cutremurul din 1977 a fost primul pas în degradarea edificiului. Deşi s-a încercat restaurarea lui, lucrările efectuate mai mult au stricat decât să repare. După căderea regimului comunist, Ministerul Culturii a încercat să îl ia sub administraţie, însă birocraţia şi-a spus cuvântul şi a împiedicat acest lucru. În anul 2002, moştenitorii familiei Rosetti au revendicat Conacul din Soleşti, însă până acum procesul nu a fost finalizat.
Conacul din Soleşti este o clădire specifică arhitecturii tradiţionale moldoveneşti, însă are şi câteva influenţe neoclasice. Edificiul a fost ridicat din cărămidă, însă interiorul predomină în lemn. Are trei nivele: demisolul, parterul şi etajul şi un total de 15 camere.
Accesul în camere se face cu ajutorul a trei culoare, iar parterul şi etajul sunt conectate printr-o scară din lemn, balustrada fiind sculptată. Interiorul este gol, deşi pe vremuri avea multe obiecte preţioase, furate de comunişti sau de localnici. De altfel, localnicii au avut grijă să ia toate materialele pe care le puteau folosi în propriile construcţii şi chiar să taie arborii seculari pentru lemne.
Astăzi, Conacul din Soleşti se află într-o stare avansată de degradare şi nu sunt semne că lucrurile s-ar schimba curând, mai ales că finalizarea procesului de retrocedare întârzie. Parcul este distrus şi el aproape în întregime, iar din zidul de incintă au rămas doar câteva fragmente. Edificiul nu se află într-un circuit turistic, dar cei care vor să îl vadă o pot face fără probleme. Localitatea Soleşti se află la doar 15 kilometri de Vaslui, pe DN 24.
În imediata apropiere a conacului se află Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, zidul de incintă și impresionantul parc cu arbori seculari. Ansamblul curții boierești de la Solești formează un complex arhitectural și natural, oferind o imagine complexă a vieții nobiliare moldovenești.
Anual, conacul atrage vizitatori și cercetători interesați de istoria regională și de arhitectura tradițională. Eforturile de conservare și restaurare sunt în curs, cu scopul de a reînvia frumusețea originală a conacului și de a-l reintegra în circuitul turistic național.
