Conacul Octavian Goga din Ciucea este un muzeu din judeţul Cluj, dedicat scriitorului român Octavian Goga. Conacul a fost reşedinţa acestuia, un loc iubit de Goga, scriitorul dorind să rămână alături de proprietatea sa şi după moarte – în curtea conacului, într-un mausoleu, se află mormintele lui Goga şi al soţiei sale.

Conacul Octavian Goga a fost mai întâi un castel, ridicat undeva la sfârşitul secolului al XIX-lea, de avocatul maghiar Miklos Boncza. După câţiva ani, castelul şi domeniul pe care se află au intrat în posesia lui Ady Endre, în urma căsătoriei acestuia cu Berta Boncza, fata nepoatei lui Miklos. Însă poetul maghiar nu a stat la Ciucea decât doi ani, iar după moartea lui soţia sa decide să vândă castelul.

Având în vedere că Octavian Goga a avut o relaţie strânsă de prietenie cu Ady Endre, pentru Berta Boncza scriitorul român a fost prima opţiune. Goga a acceptat să viziteze castelul care se află într-o stare avansată de degradare şi s-a hotărât să îl cumpere, în ciuda opunerii soţiei sale, Veturia Goga. Însă scriitorul se simţea îndatorat, pentru că Ady Endre fusese printre puţinii care i-au rămas alături atunci când a fost închis la Seghedin. Astfel, Goga a cumpărat castelul cu o sumă destul de mare, fiind nevoit să se împrumute la bancă pentru a o plăti pe văduva lui Endre.

După acest eveniment, Castelul Boncza a devenit Conacul Octavian Goga. Scriitorul a decis să facă din domeniu şi din clădire un loc demn de o reşedinţă, astfel că a început lucrări de restaurare care s-au întins pe cinci ani. Castelul a suferit modificări importante, fiind extins atât pe orizontală, cât şi pe verticală, iar stilul arhitectural nou adoptat se apropie de cel brâncovenesc. Sunt modificate şi restaurate şi clădirile anexe, iar Goga şi soţia lui clădesc alte clădiri, care s-au păstrat până în zilele noastre. De asemenea, pe domeniu va fi deschisă o carieră din piatră, material cu care vor fi construite toate celelalte anexe şi se pun şi bazele unei mănăstiri de maici.

Structura domeniului de la Ciucea a fost păstrat până în prezent şi este alcătuit din următoarele clădiri:

Conacul Octavian Goga, care este alcătuit din parter şi etaj. La parter, se află salonul în care se primeau oaspeţii, sufrageria, o bibliotecă în care Goga ţinea perioadicele şi Salonul Galben. Etajul era alcătuit din biroul de lucru, o altă bibliotecă, un salon de muzică pentru concertele susţinute de Veturia (era cântăreaţă de operă), dormitoarele şi o baie.

Casa de oaspeţi (sau Casa albă, denumirea datând de pe vremea Castelului Boncza) este astăzi un mic muzeu etnografic. Dacă pe vremuri primea oaspeţii familiilor Boncza şi Goga, astăzi, în încăperile sale, pot fi văzute colecţii de costume populare, obiecte din ceramică (provenite din Oltenia, Moldova şi Țara Oașului), icoane sau covoare.

Casa Ady poartă numele poetului maghiar Ady Endre, pentru că în ea a locuit acesta timp de doi ani, cât timp a stat la Ciucea. Cât timp familia Goga a stat la Ciucea, în această clădire locuiau servitorii. Tot aici, se aflau bucătăria şi magazia, iar astăzi în ea îşi are sediul Casa Memorială Ady Endre. În muzeu, pot fi văzute diverse documente şi obiecte care reflectă viaţa şi activitatea literară a poetului.

Mănăstirea este formată dintr-o biserică de lemn şi o clădire în care au locuit maicile. Biserica de lemn a fost strămutată, în anul 1939, din Galpaia (judeţul Sălaj). Aceasta datează din anul 1575 şi poartă hramul „Naşterea Maicii Domnului”. Clădirea a fost cumpărată de scriitor de la Biserica Reformată, Goga dorind să înfiinţeze o mănăstire de călugări. În cele din urmă, mănăstirea a fost una de maici, desfiinţată de comunişti în anul 1947.

Astăzi, Conacul Octavian Goga este cunoscut şi ca Muzeul Octavian Goga sau Casa memorială Octavian Goga. Muzeul a fost deschis în anul 1967, după ce, cu un an în urmă, Veturia Goga donase domeniul statului român. Fiecare cameră din conac a fost amenajată astfel încât să înfăţişeze anumite aspecte importante din viaţa lui Goga. Iată care sunt camerele şi ce se poate vedea în fiecare:

Salonul de primire este prima cameră din conac. Obiectele din această încăpere sunt deosebite: pereţii sunt împodobiţi cu tablouri semnate de Camil Ressu şi de pictori care aparţin şcolii veneţiene, iar dintre piesele de mobilier cele care se remarcă sunt lada florentină din secolul al XVI-lea, scrinul german din secolul al XVIII-lea şi setul de sofale şi fotolii Bidermayer.

Sufrageria este plină de obiecte decorative, în special obiecte din porţelan care provin din Germania, Asia şi Marea Britanie.

Salonul galben fură privirile vizitatorilor datorită colecţiei de bijuterii, însă nici sculpturile şi tablourile de pe pereţi nu se lasă mai prejos, ele fiind semnate de artişti români ca Elena Popea, Nicolae Darascu şi Corneliu Mendrea.

Camera de lucru a lui Goga pare că îl aşteaptă pe scriitor să se întoarcă şi să îşi continue creaţiile. Aici, se află biroul Bidermayer, un dulap, un jilţ şi o sobă din ceramică, aceasta încălzindu-l pe Goga în zilele răcoroase.

Salonul de muzică, unde Veturia Goga dădea concerte şi primea oaspeţi de seamă, are în centru pianul Beckstein al acesteia. Pianul a avut şansa să fie atins de muzicieni de seamă, precum George Enescu şi Dinu Lipatti. Pe pereţi, sunt expuse picturile lui Ştefan Luchian, Theodor Pallady, Nicolae Grigorescu şi Nicolae Tonitză, de o valoare excepţională.

Dormitorul păstrează patul celor doi soţi, pat în care amândoi şi-au dat ultima suflare. Patul este supravegheat de două portrete ale lui Octavian şi al Veturiei, semnate de Nagy Istvan.

Biblioteca de la etaj conţine o colecţie impresionantă de cărţi, toate strânse de Octavian Goga. Sunt mai mult de 6.000 de volume, scrise în limbi diferite: română, latină, franceză, maghiară, engleză şi germană.

Conacul Octavian Goga a fost un loc pe care scriitorul l-a adorat, mai ales că l-a transformat dintr-o ruină într-o adevărată reşedinţă. Iar ca dovadă a iubirii lui stă faptul că şi-a dorit să fie înmormântat în acest loc, alături de soţia lui. Scriitorul a lăsat scris în testament ca trupul lui să fie înhumat în locul pe care l-a ales, iar soţia sa a avut grijă să ridice un mausoleu în care cei doi să stea alături chiar şi după moarte.„Mausoleul iubirii”, căci aşa se numeşte, se află pe o pantă, fiind acoperit de mozaic de Murano. Mozaicul a fost placat chiar de Veturia Goga, care a lucrat la el aproape 20 de ani. Construcţia mausoleului trebuia să îi aparţină lui Brâncuşi, însă acesta era prins într-o altă lucrare, iar Veturia nu l-a mai aşteptat, apelând la alţi artişti. Astăzi, mausoleul, ridicat din marmură, este un loc de pelerinaj pentru admiratorii scriitorului.

conacul-octavian-goga-din-ciucea.jpg

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ