Constelatia Aries este situata in emisfera de nord. Numele sau provine din latina si inseamna “berbec”. Aceasta constelatie este asociata de obicei cu povestea despre lana de aur din mitologia greaca. Ca si alte constelatii zodiacale, Aries a fost catalogata pentru prima oara de catre astronomul grec Ptolemeu, in secolul 2. Aries se afla pe locul 39 in topul celor mai mari constelatii, ocupand o zona de 441 de grade patrate. Aceasta este situata in primul cadran al emisferei de nord si poate fi vazuta la latitudini cuprinse intre +90 de grade si -60 de grade. Constelatiile vecine sunt Cetus, Pisces, Perseus, Taurus si Triangulum.
Constelatia Aries are cinci stele cu planete cunoscute si nu contine niciun obiect Messier. Cea mai stralucitoare stea din Aries este Hamal (Alpha Arietis). Exista cateva ploi de meteoriti cunoscute legate de aceasta constelatie, si anume: Arietidele de mai, Arietidele de toamna, Arietidele Delta, Arietidele Epsilon, Arietidele pe timp de zi si Arietidele Triangulide. Aries apartine familiei de constelatii zodiacale, alaturi de: Taurus, Gemeni, Cancer, Leo, Virgo, Libra, Scorpius, Sagittarius, Capricornus, Aquarius si Pisces.
Stelele principale
Hamal (Alpha Arietis) este cea mai stralucitoare stea din constelatie si se afla pe locul 48 in topul celor mai stralucitoare stele de pe cer. Aceasta este o giganta portocalie de tip K, aproape de doua ori mai masiva decat soarele nostru, a carei magnitudine aparenta variaza intre 1,98 si 2,04. Hamal se afla la 66 de ani lumina distanta. Intre anii 2000 si 100 i.Hr., aceasta stea era situata la echinoctiul de primavara (punctul care marcheaza inceputul primaverii). Numele traditional al stelei provine din expresia araba “ras al-hamal”, care inseamna “capul berbecului”.
Sheratan (Beta Arietis) este o stea alba de secventa principala si o binara spectroscopica, care se afla la 59,6 ani lumina distanta. Insotitoarea sa este suspectata a fi o stea de clasa G. Sheratan are o magnitudine aparenta de 2,64. Numele sau provine din expresia araba “as-saratan”, care inseamna “cele doua semne” si se refera la echinoctiul de primavara, pe care Beta Arietis il marca impreuna cu Gamma Arietis acum cateva mii de ani.
Mesarthim (Gamma Arietis) este un sistem triplu de stele. Originea numelui s-a pierdut. Steaua a fost mentionata deasemenea ca “prima stea din Aries”, deoarece, la un moment dat, aceasta era cea mai apropiata stea vizibila de punctul echinoctiului de primavara. Gamma Arietis include un sistem binar de stele compus din doua stele albe de secventa principala de tip A, ale caror magnitudini sunt 4,75 si 4,83 si care se afla la distanta de 7,7 secunde de arc una de alta, si o insotitoare, care este o stea de tip K cu magnitudinea de 9,6, ce se afla la distanta de 221 secunde de arc de celelalte doua stele.
Sistemul se afla la aproximativ 160 de ani lumina distanta. Cea mai stralucitoare componenta este clasificata drept o stea variabila de tip Alpha-2 Canum Venaticorum (o stea de secventa principala, ciudata din punct de vedere chimic, cu un camp magnetic puternic si linii spectrale puternice de strontiu, crom sau siliciu). Luminozitatea stelei variaza cu 0,04 magnitudini, cu o perioada de 2,61 zile.
Alte stele si obiecte din constelatie
Botein (Delta Arietis) este o giganta portocalie de tip K, care se afla la aproximativ 168 de ani lumina distanta de Pamant. Aceasta are o magnitudine aparenta de 4,35 si un diametru de 13 ori mai mare decat al soarelui nostru. Numele stelei provine din cuvantul arab “butain”, care inseamna “burta”.
Epsilon Arietis este o stea binara, care se afla la aproximativ 293 de ani lumina distanta. Aceasta este compusa din doua pitice albe de secventa principala de tip A, despartite de 1,5 secunde de arc. Componentele au magnitudinile aparente de 5,2 si 5,5. Magnitudinea combinata a stelei duble este de 4,63. Bharani (41 Arietis sau C Arietis) a fost numita dupa cea de-a doua diviziune a cerului in astrologia hindusa. Bharani apartine clasei spectrale B8Vn si se afla la distanta de 160 de ani lumina. Magnitudinea sa aparenta este de 3,61.
NGC 772 (sau Arp 78) este o galaxie spirala in constelatia Aries. Aceasta se afla la aproximativ 130 de ani lumina distanta de Pamant si are o magnitudine aparenta de 11,3. Galaxia se afla la sud-est de Beta Arietis. In aceasta galaxie au fost descoperite doua supernove, SN 2003 si SN 2003 iq. NGC 772 are o galaxie satelit, NGC 770. Aceasta galaxie satelit este o galaxie eliptica, a carei magnitudine aparenta este de 14,2.
NGC 1156 este o galaxie pitica neregulata, a carei magnitudine aparenta este de 12,3. Aceasta este clasificata drept o galaxie neregulata de tip Magellanic. Nucleul galaxiei este mai mare decat media si in interiorul acestuia se afla regiuni de gaz care se roteste in sens invers (se crede ca este rezultatul unei interactiuni cu o alta galaxie). NGC 1156 se afla la nord-vest de Delta Arietis.
