Auriga este o constelatie mare si frumoasa, de forma unui pentagon, care se afla de-a lungul Caii Lactee. Aceasta este putin ciudata deoarece nu are o stea Gamma proprie, ci imparte una cu Taurus. Steaua Gamma din constelatia Auriga este de fapt steaua Beta a constelatiei Taurus. Aceasta constelatie este una din cele 48 de constelatii enumerate de catre Ptolemeu si este considerata a fi una din cele 88 de constelatii moderne. Cea mai stralucitoare stea din Auriga este Capella, care este asociata cu Amalthea (o capra mitologica). Stelele Zeta Aurigae si Eta Aurigae sunt numite Haedi (copii).
In mitologie, Auriga este vizitiul. In vremurile antice, cursele de trasuri aveau loc o data la patru ani, in orasul Delphi. Aceste curse erau tinute pentru a-l onora pe zeul cerului, Apollo. In acele vremuri, cei care conduceau trasurile erau de obicei adolescenti, alesi in principal datorita faptului ca erau usori si agili. Exista un mit conform caruia a fost odata un tanar pe nume Scopos, care a concurat cu Pegas, calul magic. Acesta se presupune ca a fost imortalizat in stele.
In timp ce vizualizati stelele din constelatia Auriga, acordati atentie deosebita gigantei galbene Alpha Aurigae (Capella) – aceasta este pe locul 6 in topul celor mai stralucitoare stele de pe cer. Capella este o binara spectroscopica formata dintr-o stea G5III si una G0III, care se rotesc una in jurul celeilalte o data la 104 zile. Menkalinen, sau Beta Aurigae, este deasemenea o binara spectroscopica. Cu toate acestea, stelele care o compun se rotesc mult mai rapid, completand circuitul in doar 4 zile.
Aceasta pereche binara face ca luminozitatea stelei Beta sa varieze. Epsilon Aurigae este tot o binara cu eclipsa, insa perioada de rotatie a celor doua stele este foarte lunga (27,1 ani). Companionul sau intunecat este o gaura neagra cu masa de 10-12 mai mare decat a soarelui nostru. Conform studiilor efectuate de Wilson si Cameron, un inel de material obscur inconjoara gaura neagra si explica scaderea magnitudinii la 3,8.
Nici Zeta Aurigae nu este de neglijat. Aceasta este o giganta K4, care este tot o binara cu eclipsa. Aceasta are o stea in secventa principala B8, care se invarte in jurul sau in mai putin de trei ani. Steaua dubla Omega Aurigae poate fi impartita cu ajutorul unor telescoape mici si consta intr-o pereche de stele (una de magnitudine 5 si alta de magnitudine 8). Theta Aurigae este o alta binara, compusa dintr-o stea cu magnitudinea 2,62 si alta cu magnitudinea 7.
Daca folosesti un binoclu, vei afla ca uimitorul camp de stele din Calea Lactee este plin de clustere deschise care pot fi usor de reperat. Clusterul M36 este frumos si contine 60 de stele ce pot fi vazute cu ajutorul unui telescop mic. M38, in forma de ou, este o alta tinta usoara ce poate fi vazuta cu aproximativ orice instrument. Daca folosesti un telescop, nu trebuie sa sari peste IC 410. Aceasta este o nebuloasa difuza, cu un cluster de stele, care este mult mai cunoscuta sub numele de “Steaua in Flacari”.
Exista trei ploi de meteoriti care sunt asociate cu Auriga. Aurigidele devin active intre 31 ianuarie si 23 februarie si sunt cunoscute pentru mingile de foc sporadice. De pe 25 august pana pe 6 septembrie, fluxul de meteoriti al Aurigidelor Alpha este activ. Acesta are o rata de cadere de 9 meteoriti pe ora, insa intre anii 1935 si 1986 s-au putut vedea caderi de pana la 30 de meteoriti pe ora. Fluxul de meteoriti al Aurigidelor Delta devine activ intre 22 septembrie si 23 octombrie. Cel mai bun moment pentru obsevarea acestui flux este in a doua saptamana din octombrie (de pe data de 6 pana pe data de 15).
