Constelatia Camelopardalis se afla in emisfera nordica. Numele sau provine din derivarea in latina a cuvantului grecesc pentru “girafa”. Daca impartim cuvantul camelopardalis in doua, obtinem “camila” (kamelo, din greaca) si leopard (pardalis, din greaca). Girafa a fost numita “camila-leopard” deoarece avea un gat lung ca o camila si corpul cu pete ca un leopard. Aceasta constelatie a fost creata de astronomul olandez Petrus Plancius (Pieter Platevoet) si documentata de catre astronomul german Jakob Bartsch, in anul 1624.
Camelopardalis este cea de-a 18-a cea mai mare constelatie de pe cerul noptii, ocupand o suprafata de 757 de grade patrate. Aceasta este situata in cel de-al doilea cadran din emisfera de nord si poate fi vazuta la latitudini cuprinse intre +90 de grade si -10 grade. Constelatiile invecinate cu aceasta sunt: Auriga, Cassiopeia, Cepheus, Draco, Lynx, Perseus, Ursa Major si Ursa Minor. Camelopardalis are trei stele in jurul carora orbiteaza planete cunoscute si nu contine obiecte Messier. Cea mai stralucitoare stea din constelatie este Beta Camelopardalis. Exista o singura ploaie de meteoriti asociata cu aceasta constelatie. Camelopardalis face parte din familia de constelatii Ursa Major, impreuna cu Bootes, Canes Venatici, Coma Berenices, Corona Borealis, Draco, Leo Minor, Lynx, Ursa Major si Ursa Minor.
Stele din constelatia Camelopardalis
Beta Camelopardalis este cea mai stralucitoare stea din constelatie. Aceasta este o stea binara, iar componenta sa principala este o supergiganta galbena de tip G. Beta Camelopardalis se afla la aproximativ 1000 de ani lumina distanta si are o magnitudine aparenta de 4,03. CS Camelopardalis este cea de-a doua cea mai stralucitoare stea din constelatie si este deasemenea o stea binara. Aceasta este compusa dintr-o supergiganta alb-albastruie de tip B si o stea cu magnitudinea 8,7 care este situata la distanta de 2,9 secunde de arc de aceasta. CS Camelopardalis A este o stea variabila de tip Alpha Cygni – aceasta prezinta pulsatii non-radiale, iar luminozitatea sa variaza intre magnitudinile 4,19 si 4,23. Aceasta stea se afla la aproximativ 3000 de ani lumina distanta.
Sigma 1694 Camelopardalis (sau Struve 1694) este o stea binara compusa dintr-o subgiganta alba de tip A si o binara spectroscopica ce consta in doua stele de secventa principala de tip A. Subgiganta alba are o magnitudine de 5,3 si se afla la 300 de ani lumina distanta de Pamant. Struve 1694 reprezinta capul girafei. VZ Camelopardalis este o giganta rosie de tip M, care se afla la aproximativ 470 de ani lumina distanta. Aceasta este o stea variabila semi-regulata a carei magnitudine aparenta medie este 4,92. Luminozitatea sa variaza intre 4,80 si 4,96, cu o perioada de 23,7 zile.
Cascada lui Kemble si alte obiecte
Cascada lui Kemble este un asterism format din peste 20 de stele, cu magnitudinea cuprinsa intre 5 si 10, care formeaza o linie dreapta pe cer. Aceasta linie se intinde pe o distanta egala cu diametrul a cinci Luni si se termina la un roi de stele deschis (NGC 1502). Asterismul a fost numit dupa Lucian J. Kemble, un calugar franciscan care l-a descoperit – acesta i-a scris o scrisoare lui Walter Scott Houston (editorialist pentru revista Sky and Telescope) si i-a descris asterismul ca fiind o cascada frumoasa de stele ce se rostogolesc de la nord-vest pana la roiul de stele deschis, NGC 1502. In anul 1980, Houston a scris despre acest asterism in revista sa si l-a botezat “Cascada lui Kemble”.
NGC 2403 este o galaxie spirala intermediara, aflata la aproximativ 8 milioane de ani lumina distanta. Galaxia are o magnitudine aparenta de 8,9 si a fost descoperita pentru prima data in secolul 18 de catre astronomul Sir Frederick William Herschel. Bratul spiralat din nordul acestei galaxii se conecteaza cu NGC 2404, o regiune nebuloasa dintr-o galaxie externa, care este deasemenea situata in constelatia Camelopardalis. NGC 2403 este un membru periferic al grupului M81, un grup de galaxii care este situat in Ursa Major. Acest grup se afla in superclusterul Fecioara. NGC 2403 a fost prima galaxie descoperita dincolo de Grupul Local, care contine variabile Cefeide cunoscute. In aceasta galaxie au fost de asemenea raportate doua supernove: SN 1954J si SN 2004dj.
NGC 1502 este un cluster deschis care se afla la capatul asterismului Cascada lui Kepler. Acesta este un cluster mic, care contine aproximativ 45 de stele, in centrul sau aflandu-se Struve 485 (o stea binara luminoasa). NGC 2366 este o galaxie neregulata, cu o magnitudine aparenta de 11,4. Aceasta galaxie contine o regiune de formare a stelelor (NGC 2363). NGC 1569 este o galaxie pitica neregulata, a carei magnitudine este 11,9. Aceasta se afla la aproximativ 11 milioane de ani lumina distanta.
NGC 1569 se remarca prin cele doua superroiuri de stele pe care le contine. Ambele superroiuri au activitate de formare a stelelor, insa, in timp ce roiul din regiunea nord-vestica are in principal stele tinere (stele formate acum mai putin de 5 milioane de ani, precum si stele rosii mai batrane), roiul din centrul galaxiei contine mai mult stele batrane (gigante rosii si supergigante).
IC 342 este o alta galaxie spirala intermediara situata in constelatia Camelopardalis. Aceasta are o magnitudine aparenta de 9,1 si se afla la aproximativ 10,7 milioane de ani lumina distanta. Galaxia IC 342 a fost descoperita in anul 1895 de catre astronomul englez William Frederick Denning. IC 342 se afla in afara Grupului Local. Aceasta este una din cele mai luminoase galaxii din Grupul IC342/Maffei, cel mai apropiat grup de galaxii de Grupul Local – majoritatea galaxiilor din acest grup sunt concentrate fie in jurul galaxiei IC 342, fie in jurul galaxiei Maffei 1 (o galaxie eliptica din constelatia Cassiopeia). IC 342 se afla aproape de ecuatorul galactic si este ascunsa de o cantitate mare de praf interstelar, ceea ce o face dificil de observat.
