Constelatia Cassiopeia este situata in cerul de nord. Aceasta a fost numita dupa Cassiopeia, regina vanitoasa din Grecia antica. Aceasta constelatie a fost catalogata pentru prima oara de catre astronomul grec Ptolemeu, in secolul 2. Constelatia Cassiopeia este usor de recunoscut pe cer, datorita formei sale distinctive (litera W). Cassiopeia contine mai multe obiecte remarcabile, printre care clusterele deschise Messier 52 si Messier 103, ramasitele supernovei Cassiopeia A, un nor in care se formeaza stelele (cunoscut sub numele de nebuloasa Pacman) si Clusterul Trandafirul Alb.
Cassiopeia se afla pe locul 25 in topul celor mai mari constelatii de pe cerul noptii, ocupand o zona de 598 de grade patrate. Aceasta este situata in primul cadran din emisfera nordica si poate fi vazuta la latitudini cuprinse intre +90 de grade si -20 de grade. Constelatiile care se invecineaza cu ea sunt: Andromeda, Camelopardalis, Cepheus, Lacerta si Perseus. Cassiopeia contine trei stele cu planete cunoscute si doua obiecte Messier (M103 si M52). Cea mai stralucitoare stea din constelatie este Schedar (Alpha Cassiopeiae). Ploaia de meteoriti Perseide este asociata cu aceasta constelatie. Cassiopeia apartine familiei de constelatii Perseus, alaturi de Andromeda, Auriga, Cepheus, Cetus, Lacerta, Pegasus, Perseus si Triangulum.
Alpha si Beta Cassiopeiae
Cassiopeia este faimoasa pentru forma sa distinctiva, un asterism format din 5 stele luminoase care alcatuiesc litera W. De la stanga la dreapta, stelele care compun acest asterism sunt: Epsilon, Delta, Gamma, Alpha si Beta Cassiopeiae. Schedar (Apha Cassiopeiae) este o giganta portocalie de tip spectral K0IIIa, care se afla la aproximativ 228 de ani lumina distanta. Aceasta este o posibila stea variabila. Magnitudinea sa aparenta poate fi mai luminoasa sau mai slab iluminata decat a stelei Caph (Beta Cassiopeiae), in functie de sistemul fotometric utilizat – aceasta este in intervalul cuprins intre 2,20 si 2,23 magnitudini. Alpha Cassiopeiae este situata in partea din dreapta jos a asterismului in forma literei W. Numele traditional al stelei deriva din cuvantul arab “sadr”, care inseamna “san”. Numele se refera la pozitia stelei, marcand inima constelatiei.
Caph (Beta Cassiopeiae) este o subgiganta sau o giganta care apartine clasei spectrale de tip F2 III-IV, care se afla la aproximativ 54,5 ani lumina distanta. Aceasta este clasificata ca fiind o stea variabila de tip Delta Scuti. Singura variabila de tip Delta Scuti care este mai luminoasa decat Caph este Altair, cea mai luminoasa stea din constelatia Aquila si cea de-a 12-a cea mai luminoasa stea de pe cer. Variabilele Delta Scuti, care sunt cunoscute si sub numele de Cefeide Pitice, Al Velae sau Al Velorum, afiseaza in mod tipic fluctuatii in luminozitate, datorate atat pulsatiilor radiale, cat si a celor non-radiale de pe suprafata lor. Aceste stele sunt de obicei gigante sau stele de secventa principala de tipuri spectrale cuprinse intre A0 si F5.
Caph are o magnitudine aparenta de 2,27. Numele sau traditional provine din cuvantul arab “kaf”, care inseamna “palma” (palma Pleiadelor sau atingerea Pleiadelor). Celelalte nume traditionale ale stelei sunt al-Sanam al-Nakah si al-Kaff al-Khadib. Impreuna cu steaua Alpheratz din Andromeda si Algenib din Pegasus, Caph era cunoscuta ca fiind unul din cei trei ghizi – trei stele stralucitoare care marcheaza linia imaginara de la Caph la Alpheratz pana la ecuatorul ceresc, intr-un punct in care soarele o traverseaza la fiecare echinoctiu de primavara si toamna. Steaua alb-galbuie este de 28 de ori mai stralucitoare decat soarele si de patru ori mai mare decat acesta. Aceasta stea se afla in prezent in procesul de racire si va deveni in cele din urma o giganta rosie.
Gamma, Delta si Epsilon Cassiopeiae
Gamma Cassiopeiae este steaua centrala din forma literei W si este momentan cea mai stralucitoare stea din constelatie. Aceasta este o stea albastra (de tip spectral B0.5 IVe), care se afla la aproximativ 610 ani lumina distanta. Luminozitatea sa este de 40 000 de ori mai mare decat a soarelui, iar masa ei este de 15 ori mai mare decat a soarelui. Gamma Cassiopeiae este o stea variabila eruptiva care serveste drept prototip pentru o clasa de stele, stelele variabile Gamma Cassiopeiae. Aceasta prezinta variatii neregulate in luminozitate, care se afla intre magnitudinile 2,20 si 3,40. Steaua se roteste foarte rapid si se umfla catre exterior, de-a lungul ecuatorului. Ca urmare a rotirii sale rapide, in jurul stelei se formeaza un disc de material si masa pierduta, care cauzeaza fluctuatiile in luminozitate.
Chinezii numesc aceasta stea Tsih, care inseamna “bici”. Steaua mai este numita si Navi – numele provine de la astronautul american Virgil Ivan Grissom (Navi este Ivan scris invers). Steaua a fost utilizata ca un punct de referinta in navigatie de catre astronauti. Gamma Cassiopeiae este o stea binara spectroscopica, o dubla optica cu o insotitoare cu magnitudinea 11. Distanta dintre cele doua stele este de 2 secunde de arc. Aceasta stea este o sursa cunoscuta de raze x. Cantitatea de raze x pe care aceasta stea o emite este de 10 ori mai ridicata decat cantitatea de raze x emisa de orice alte stele din clasele B sau Be. Gamma Cassiopeiae a fost prima stea cunoscuta care apartine clasei Be (e provine de la “emisie”).
Ruchbah (Delta Cassiopeiae) este o stea binara de eclipsa, cu o perioada de 460 de zile. Aceasta apartine clasei spectrale A5. Ruchbah are o magnitudine aparenta ce variaza intre 2,68 si 2,74. Aceasta se afla la 99 de ani lumina distanta si este a patra cea mai luminoasa stea din constelatie. Numele traditional al stelei provine din cuvantul arab “rukbah”, care inseamna “genunchi”. Uneori, Delta Cassiopeiae mai este cunoscuta si sub numele Ksora.
Segin (Epsilon Cassiopeiae) este o giganta alb-albastruie de clasa B, care se afla la aproximativ 440 de ani lumina distanta. Aceasta este de 2500 de ori mai luminoasa decat soarele si are o magnitudine aparenta de 3,34. Varsta estimata a stelei este de 65 de milioane de ani, iar aceasta se afla la sfarsitul ciclului de ardere a hidrogenului. Segin este cunoscuta pentru faptul ca afiseaza absorbtii spectrale ale heliumului extrem de slabe.
Alte stele notabile
Zeta Cassiopeiae este o subgiganta alb-albastruie (de tip spectral B2IV), care se afla la aproximativ 600 de ani lumina distanta. Aceasta stea are magnitudinea aparenta de 3,67. Zeta Cassiopeiae este clasificata ca o stea variabila SPB, prima de acest gen la care s-a descoperit prezenta unui camp magnetic. Viteza de rotatie a stelei este de 56 de kilometri pe secunda, iar perioada sa de rotatie este de 5,37 zile.
Archid (Eta Cassiopeiae) este steaua din Cassiopeia care se afla cel mai aproape de sistemul nostru solar. Aceasta se afla la numai 19,4 ani lumina distanta. Archid este similara cu soarele nostru – o pitica alb-galbuie de clasa G, care este putin mai rece decat soarele, temperatura sa de suprafata fiind de 5730 de grade Kelvin. Magnitudinea sa aparenta este de 3,45. Archid are o insotitoare mai slab iluminata, o pitica portocalie de clasa K , care are o magnitudine aparenta de 7,51 si se afla la o distanta de 11 secunde de arc de steaua principala. Cele doua stele sunt clasificate ca fiind stele variabile de tip RS Canum Venaticorum – aceste stele formeaza o stea binara stransa si au cromosfere active, care cauzeaza pete stelare mari, care, la randul lor, provoaca variatii in luminozitatea sistemului stelar. Luminozitatea sistemului solar variaza cu 0,05 magnitudini.
Rho Cassiopeiae apartine unei clase de stele foarte rare, hipergigantele galbene – in Calea Lactee au fost gasite doar 7 asemenea stele pana acum. Steaua apartine clasei spectrale G3Ia0e. Rho Cassiopeiae se afla la aproximativ 11 650 de ani lumina distanta si este una din cele mai luminoase stele cunoscute. In ciuda distantei sale, Rho Cassiopeiae este vizibila pentru ochiul liber. Rho Cassiopeiae este de 550 000 de ori mai stralucitoare decat soarele nostru, magnitudinea sa absoluta fiind de -7,5. Magnitudinea ei aparenta variaza intre 4,1 si 6,2. Steaua este clasificata ca fiind o variabila semiregulara.
Aceasta stea este supusa unor explozii enorme cam o data la 50 de ani, explozii care au ca rezultat schimbari in luminozitate. In anii 2000-2001, steaua a ejectat echivalentul a circa 10 000 de mase ale Pamantului, intr-una din aceste explozii. Se crede ca Rho Cassiopeiae a explodat deja ca o supernova, deoarece si-a folosit cea mai mare parte din combustibilul nuclear, insa, in acest caz, lumina de la explozie inca nu a ajuns pana la noi. V509 Cassiopeiae este o alta hipergiganta de tip G, care se afla la cel putin 7800 de ani lumina distanta. Aceasta stea alb-galbuie este clasificata ca o variabila semiregulara. Luminozitatea sa variaza intre magnitudinile 4,75 si 5,5.
VIDEO:
