Constelatia Cetus este situata in cerul nordic. Aceasta este cunoscuta si sub numele de “Balena”. Constelatia a fost botezata dupa Cetus, monstrul marin din mitul grecesc despre Andromeda (printesa care a fost sacrificata, drept pedeapsa pentru vanitatea si laudarosenia mamei sale, Cassiopeia). Cetus se afla in regiunea cerului numita “Apa”, alaturi de alte cateva constelatii cu nume acvatice: Eridanus (raul), Aquarius (varsatorul), Pisces (pesti) si altele. Aceasta constelatie a fost catalogata de astronomul grec, Ptolemeu, in secolul 2. Cetus contine galaxia spirala prescrisa Messier 77 si cateva stele foarte cunoscute: Deneb Kaitos, Menkar, Tau Ceti si faimoasa stea variabila, Mira.
Cetus este cea de-a patra cea mai mare constelatie de pe cerul noptii, ocupand o zona de 1231 grade patrate. Aceasta se afla in primul cadran al emisferei sudice si poate fi vazuta la latitudini cuprinse intre +70 de grade si -90 de grade. Constelatiile care se invecineaza cu aceasta sunt: Aquarius, Aries, Eridanus, Fornax, Pisces, Sculptor si Taurus. Cetus contine 14 stele cu planete cunoscute si un obiect Messier (M77 sau NGC 1068). Cea mai stralucitoare stea din aceasta constelatie este Deneb Kaitos (Beta Ceti). Exista trei ploi de meteoriti asociate cu aceasta constelatie. Cetus apartine familiei de constelatii Perseus, alaturi de Andromeda, Auriga, Cassiopeia, Cepheus, Lacerta, Pegasus, Perseus si Triangulum.
Alpha si Beta Ceti
Menkar (Alpha Ceti) este o stea giganta rosie, foarte batrana, care se afla la aproximativ 249 de ani lumina distanta. Steaua isi va expulza in cele din urma straturile exterioare pentru a forma o nebuloasa planetara, lasand in urma o pitica alba. Aceasta stea are magnitudinea aparenta de 2,54. Numele traditional al stelei provine din araba si inseamna “nara”. Alpha Ceti a fost adeseori folosita in opere de fictiune, in special in Star Trek (seria originala) – Alpha Ceti V era planeta pe care a fost exilat Khan impreuna cu echipajul sau; iar in Star Trek: Enterprise, aceeasi planeta a oferit refugiu oamenilor dupa ce Xindi au distrus Pamantul.
Deneb Kaitos (Beta Ceti) este cea mai stralucitoare stea din constelatie. Aceasta are o magnitudine aparenta de 2,04 si se afla la aproximativ 96,3 ani lumina distanta. Beta Ceti este o giganta portocalie care apartine clasei spectrale de tip K0 III. Aceasta si-a incheiat etapa de secventa principala si este pe cale sa devina o giganta rosie. Avand o temperatura de suprafata de 4800 de grade Kelvin, aceasta stea este putin mai rece decat soarele nostru. Beta Ceti este cunoscuta sub numele Deneb Kaitos si Diphda. Deneb Kaitos provine din expresia araba “al dhanab al kaitos al Janubiyy”, care inseamna “coada sudica a lui Cetus”, iar Diphda provine din expresia araba “ad-dafda at-tani”, care inseamna “cea de-a doua broasca” (steaua Fomalhaut din Piscis Austrinus este numita de obicei “prima broasca”).
Mira (Omicron Ceti) si Tau Ceti
Omicron Ceti, cunoscuta mai bine sub numele de Mira, este o stea binara ce consta intr-o giganta rosie si o insotitoare. Sistemul se afla la aproximativ 420 de ani lumina distanta. Mira A, o giganta rosie care apartine tipului spectral M7 IIIe, este o stea variabila oscilanta care serveste drept prototip unei clase intregi de variabile (variabilele Mira). Exista intre 6000 si 7000 de stele cunoscute care apartin acestui grup. Toate sunt gigante rosii ale caror suprafete oscileaza in asa fel incat cauzeaza variatii in luminozitate pe perioade cuprinse intre 80 si peste 1000 de zile. Mira a fost prima stea variabila descoperita, care nu este o supernova (exceptie posibila fiind Algol din constelatia Perseus, care a fost confirmata drept stea variabila abia in anul 1667). Se crede ca Mira are varsta de sase miliarde de ani.
Steaua insotitoare, Mira B, este o pitica alba cu o temperatura ridicata, care acumuleaza masa de la giganta rosie. Cele doua stele formeaza o pereche simbiotica (cea mai apropiata asemenea pereche de soarele nostru). Mira este cea mai stralucitoare stea variabila periodica ce nu poate fi vazuta cu ochiul liber in timpul unei parti din ciclul sau. Omicron Ceti are o perioada de 332 de zile. Variabilitatea sa a fost documentata pentru prima oara de catre astronomul german David Fabricius, in anul 1596. Pana cand a vazut-o din nou in 1609, Fabricius a crezut ca era o nova. Astronomul Johannes Holwarda, care a determinat ciclul de variatie al stelei, este creditat de obicei cu descoperirea variabilitatii sale. Johannes Hevelius, un astronom polonez, a fost cel care a botezat steaua cu numele Mira, care inseamna “minunat” in latina.
Tau Ceti este o pitica rece de clasa G (G8.5), a carei magnitudine aparenta este de 3,5. Aceasta este una din cele mai apropiate stele de sistemul nostru solar, aflandu-se la o distanta de numai 11,9 ani lumina. Tau Ceti are o masa de aproximativ 78% din masa soarelui si este una din putinele stele mai putin masive decat soarele care este vizibila pentru ochiul liber. Luminozitatea sa este egala cu doar 55% din luminozitatea soarelui. Tau Ceti si Epsilon Eridani au fost cele doua stele asemanatoare cu soarele pe care astronomul Frank Drake le-a ales pentru proiectul Ozma – un experiment SETI inovator, menit sa descopere semnale inteligente din spatiu.
Messier 77
Messier 77 este o galaxie spirala prescrisa care se afla la aproximativ 47 de milioane de ani distanta si are 170 000 de ani lumina in diametru. Aceasta are o magnitudine aparenta de 9,6 si este una din cele mai mari galaxii din catalogul lui Messier. Messier 77 a fost descoperita de astronomul francez Pierre Mechain, in anul 1780, iar apoi a fost catalogata de Charles Messier. Initial, Mechain a descris obiectul ca fiind o nebuloasa, in timp ce Messier si William Herschel au descris-o ca fiind un cluster de stele. Galaxia poate fi gasita cu usurinta daca priviti la 0,7 grade est-sud-est de Delta Ceti, o stea cu magnitudinea 4. Messier 77 are un nucleu galactic activ, care nu poate fi vazut din cauza prafului intergalactic. Nucleul galaxiei este o sursa puternica de radio. Primul care a descoperit acest lucru a fost Bernard Yarnton Mills, acesta fiind si cel care i-a dat denumirea de Cetus A.
