Corona Australis este o constelatie mica situata in cerul sudic. Numele sau provine din latina si inseamna “coroana de sud”. Cel mai faimos obiect din constelatie este nebuloasa Corona Australis (o nebuloasa de reflectie compusa din nori de praf si clustere luminoase de stele tinere. Constelatia contine una dintre regiunile cele mai active si mai apropiate de formare a stelelor, clusterul Coronet. Corona Australis este situata intre constelatiile Sagittarius si Scorpius. Se spune ca aceasta constelatie este coroana purtata de centaurul care reprezinta Sagittarius, insa ea nu este legata de niciun mit in mod special. Uneori, constelatia este numita si Corona Austrina. Aceasta a fost catalogata pentru prima oara de catre astronomul grec Ptolemeu, in secolul 2.
Corona Australis este una din cele mai mici constelatii de pe cer. Aceasta se afla pe locul 80 ca marime, ocupand o suprafata de 128 grade patrate. Constelatia Corona Australis se afla in cel de-al treilea cadran al emisferei de sud si poate fi vazuta la latitudini cuprinse intre +40 de grade si -90 de grade. Constelatiile invecinate cu aceasta sunt Ara, Sagittarius, Scorpius si Telescopium. Corona Australis nu contine stele cu planete cunoscute si nici obiecte Messier. Cea mai stralucitoare stea din constelatie este Alpha Coronae Australis. Exista o ploaie de meteoriti asociata cu aceasta constelatie, si anume Austrinidele Beta Corona. Aceasta constelatie apartine familiei de constelatii Hercule, alaturi de: Ara, Aquila, Corvus, Centaurus, Crux, Crater, Cygnus, Hercule, Hidra, Lira, Lupus, Ophiuchus, Scutum, Sagitta, Serpens, Sextans, Triangulum Australe si Vulpecula.
Stele importante ale constelatiei
Alphekka Meridiana (Alpha Coronae Australis) este o stea de clasa A2V, a carei magnitudine aparenta este de 4,10. Alphekka Meridiana se afla la 130 de ani lumina distanta. Aceasta este singura stea care are nume. Alpha Coronae Australis si-a primit numele traditional de la Alphecca (cea mai stralucitoare stea din constelatia de nord, Aurora Borealis). Beta Coronae Australis este o giganta luminoasa de tip K (tip spectral K0II), a carei magnitudine aparenta este de 4,117. Aceasta se afla la aproximativ 510 ani lumina distanta. Beta Coronae Australis are o magnitudine absoluta de -1,8.
R Coronae Australis este o variabila binecunoscuta care apartine tipului spectral A5IIev. Aceasta stea se afla la 26,8 ani lumina distanta de Pamant. R Coronae Australis este o stea destul de tanara care inca acumuleaza material pe suprafata sa. Steaua are o magnitudine aparenta medie de 11,5. Aceasta este situata in nebulozitatea de formare a stelelor, NGC 6726/27/29. R Coronae Australis este o stea Herbig Ae/Be – o stea care se afla in faza de pre-secventa principala, care apartine tipului spectral A sau B, are varsta sub zece milioane de ani, este inconjurata de un disc circumstelar si este ingropata intr-un plic de gaz si praf. Stelele Herbig au linii de emisie de hidrogen si calciu care se pot observa in spectrele lor si nu ard hidrogen in interiorul nucleului.
RX J1856.5-3754 este o stea neutronica aflata in constelatia Corona Australis. Situata la aproximativ 400 de ani lumina distanta de Pamant, aceasta este cea mai apropiata stea neutronica de sistemul nostru solar. RX J1856.5-3754 se misca pe cer la o viteza de 108 kilometri pe secunda. Se crede ca aceasta stea a fost creata de explozia unei supernove a insotitoarei sale, acum aproximativ un milion de ani. RX J1856.5-3754 a fost descoperita in anul 1992. Deoarece, initial, s-a crezut ca diametrul sau era de numai 4-8 kilometri (prea mica pentru a fi o stea neutronica), aceasta stea a fost considerata a fi mai degraba un quark. Cu toate acestea, observatiile ulterioare au confirmat faptul ca RX J1856.5-3754 era intr-adevar o stea neutronica si ca diametrul ei era de fapt de aproape 14 kilometri. RX J1856.5-3754 este una din Cele Sapte Magnifice, un grup de stele neutronice tinere, care emit raze x moi si sunt situate la distanta de 200-500 parseci de Pamant.
Alte obiecte din constelatia Corona Australis
Nebuloasa Corona Australis este o nebuloasa luminoasa de reflectie care se afla la aproximativ 420 de ani lumina distanta. Aceasta este formata din cateva stele stralucitoare care sunt prinse intr-un nor intunecat de praf. Norul este o regiune de formare a stelelor, in care sunt incorporate clustere de stele tinere. Nebuloasa Corona Australis consta in trei regiuni nebuloase (NGC 6727, NGC 6727 si NGC 6729), care au fost descoperite initial de catre astronomul german Johann Friedrich Julius Schmidt, in anul 1861. Complexul de nori moleculari din regiune este una din cele mai apropiate zone in care se desfasoara formarea de stele intermediare si cu masa scazuta. Nebuloasa de reflectie NGC 6726/27/29 este iluminata de stelele TY Coronae Australis (o stea variabila cu o magnitudinea aparenta ce variaza intre 8,8 si 12,6) si HD 176386 (care este o stea Herbig Ae/Be).
NGC 6729 este o nebuloasa de reflectie in forma de evantai care poate fi gasita la aproximativ sapte grade si jumatate de Zeta Sagittarii. Nebuloasa se afla intre stelele R Coronae Australis si o alta stea variabila, T Coronae Australis. NGC 6541 este un cluster globular mare si luminos. Acesta a fost descoperit pentru prima data de catre astronomul italian Niccolo Cacciatore, in martie 1826, si a fost apoi gasita in mod independent de catre James Dunlop, in iulie 1826. Cacciatore a crezut initial ca obiectul era o nebuloasa. Clusterul se afla la jumatatea distantei dintre stelele Theta Coronae Australis si Theta Scorpii. Clusterul Coronet este un mic roi de stele deschis aflat in inima constelatiei Corona Australis. Acesta se afla la aproximativ 420 de ani lumina distanta si este una din cele mai apropiate regiuni de formare activa a stelelor.
VIDEO:
