Constelatia Hercules este una dintre cele 48 de constelatii originale ale lui Ptolemeu, care a devenit ulterior una din cele 88 de constelatii moderne acceptate de Uniunea Astronomica Internationala. Hercules este cea de-a 5-a cea mai mare constelatie de pe cer si se intinde pe 1225 de grade patrate. Aceasta contine 22 de stele in asterismul sau si 106 stele desemnate Bayer-Flamsteed. Constelatiile cu care se invecineaza Hercules sunt: Aquila, Bootes, Corona Borealis, Draco, Lyra, Ophiuchus, Sagitta, Serpens Caput si Vulpecula. Aceasta este vizibila pentru toti observatorii aflati la latitudinile cuprinse intre +90 si -50 de grade si poate fi vazuta cel mai bine la punctul culminant in timpul lunii iulie.

Constelatia Hercules1

Exista o ploaie de meteoriti asociata cu aceasta constelatie (Tau Herculidele), care are punctul culminant in jurul datei de 3 iunie. Punctul de origine al acestei ploi de meteoriti se afla in apropiere de granita dintre Hercules si Corona Borealis, iar ploaia de meteoriti in sine dureaza aproximativ o luna (incepe cu doua saptamani inainte de punctul culminant si mai dureaza inca doua saptamani dupa acesta). Majoritatea meteoritilor din aceasta ploaie sunt destul de slab iluminati, iar la punctul culminant, numarul de meteoriti pe ora nu depaseste cifra 15.

Deoarece constelatia Hercules nu are stele deosebit de stralucitoare, uneori este dificil pentru astronomii amatori sa o cerceteze cu ajutorul unui binoclu. Exista un asterism mare, usor de recunoscut, care formeaza o cutie asimetrica, cunoscuta sub numele de “cheia de bolta”. Coltul de nord-est este Pi, coltul de nord-vest este Eta, coltul de sud-est este Epsilon, iar coltul de sud-vest este Zeta. Atunci cand priviti o harta stelara tineti minte ca nordul si sudul sunt sus si jos, dar estul este in stanga, iar vestul este in dreapta. Pentru a gasi “cheia de bolta”, lasati steaua Vega sa va ghideze, dar incepeti din partea de sud-vest.

Stele si obiecte ceresti profunde

Pi Herculis este o supergiganta rosie, situata la aproximativ 370 de ani lumina distanta de Pamant. Aceasta este o stea binara care a luat nastere acum 140 de milioane de ani. Desi nu poate fi vazuta, Pi are si o insotitoare substelara care este de 27 de ori mai mare decat planeta Jupiter. Spre sud puteti vedea steaua Epsilon Herculis, care este tot o stea binara. Este posibil ca cele doua stele care alcatuiesc aceasta pereche binara sa fie aproape identice (cu masa si dimensiunea de doua ori cat a soarelui nostru) si sa orbiteze una in jurul celeilalte atat de aproape incat mai au putin si se ating. Gamma Herculis este o stea cu un nucleu de heliu mort, care este pe cale sa devina o giganta rosie. In aproximativ 8 milioane de ani, aceasta va incepe sa fuzioneze heliul in carbon si va deveni mult mai luminoasa decat este in prezent. Daca vedeti o stea insotitoare slab iluminata, aceasta este doar una optica, dar Gamma Herculis este si ea o stea binara reala.

Rasalgethi (Alpha Herculis) este situata la aproximativ 380 de ani lumina distanta. Aceasta este o stea dubla formata dintr-o stea principala (o supergiganta rosie de clasa M, care este de 475 de ori mai luminoasa decat soarele nostru si care ar umple sistemul solar pana la orbita centurii de asteroizi) si o insotitoare de magnitudinea 5, aflata la 5 secunde de arc distanta de cea principala. Insotitoarea este, de asemenea, o stea binara – o giganta F2 cu o pitica ce o orbiteaza indeaproape. Acest sistem este invaluit de un plic de gaz expulzat de vanturile stelare incredibile ale stelei principale. Aceasta stea dubla are niste nuante incredibile de rosu si verde. Rasalgethi este si o stea variabila neregulata, a carei luminozitate variaza intre magnitudinile 2.7 si 4.0, cu o perioada de trei luni.

Citește și:  Stele si caracteristicile pe care le intrunesc
Stele si obiecte ceresti profunde
Stele si obiecte ceresti profunde

Eta Herculis se afla la 112 ani lumina distanta si este de 50 de ori mai stralucitoare decat soarele nostru. Nu exista nimic deosebit de impresionant cand vine vorba de aceasta stea, in afara de faptul ca ne poate conduce la un obiect foarte frumos, si anume “Marele Cluster Hercules” (Messier 13). Acesta poate fi vazut cu usurinta cu ajutorul unui binoclu, iar uneori poate fi vizibil chiar si cu ochiul liber. Este absolut magnific atunci cand este privit printr-un telescop, Messier 13 fiind cel mai faimos cluster globular din regiunea nordica. Situat la 25 000 de ani lumina distanta, acest cluster are varsta de 12 miliarde de ani, se intinde pe o regiune de 100 de ani lumina si contine mai bine de 500 000 de stele. Cunoscut si drept NGC 6205, acest grup de stele a fost descoperit de Edmund Halley in 1714 si catalogat ulterior de catre Charles Messier in 1764.

Hercules mai contine un cluster globular uimitor care poate fi vazut cu ajutorul unui binoclu sau telescop mic, si anume Messier 92. Acesta a fost descoperit initial de catre Johann Elert Bode in 1777 si a fost apoi descoperit independent de catre Charles Messier in 1781. Messier 92 s-a format la inceputurile Caii Lactee, avand varsta de 16 miliarde de ani. Clusterul contine 16 stele variabile si o binara cu eclipsa rara. La nord-est de Messier 13 puteti vedea o galaxie spirala mica, numita NGC 6207. Galaxia are magnitudinea 12 si nu prezinta foarte multe detalii. NGC 6210 este o nebuloasa planetara luminoasa care poate fi vazuta cu orice telescop. Daca aveti un telescop mare, cautati culoarea albastru/verde, iar daca adaugati un filtru de nebuloase, puteti observa niste detalii subtile ale unui invelis in jurul acesteia. Daca vreti sa vedeti steaua centrala a nebuloasei, nu uitati sa scoateti filtrul.

La 3 grade nord-vest de Messier 13 puteti vedea un roi de stele deschis numit Dolidze/Dzimselejsvili (DoDz) 5 – acesta arata ca o miniatura a constelatiei Hercules. La 4 grade est de acest roi si un grad sud de Eta Herculis, se afla DoDz 6, care contine un model perfect al unui diamant si un asterism de stele luminoase care seamana cu constelatia Sagitta. La est de “cheia de bolta” se afla o configuratie stransa de trei stele – Omicron, Xi si Nu. Spre nord-est se afla DoDz 9. Acesta este un roi de stele deschis care contine aproximativ 20 de stele de magnitudini diferite. La sud de “cheia de bolta” puteti vedea stelele Lambda si Delta Herculis. La mijlocul distantei dintre aceste doua stele, putin spre sud-est, se afla DoDz 8. La un grad nord-vest de Alpha Herculis puteti gasi roiul deschis DoDz 7. Aceste roiuri deschise pot fi gasite destul de greu si numai daca le cautati cu atentie, insa merita sa fie observate.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.