Constelatia Phoenix este una dintre cele 12 constelatii create de Petrus Plancius dupa observatiile navigatorilor olandezi, Pieter Dirkszoon Keyser si Frederik de Houtman. Aceasta constelatie a aparut pentru prima data pe un glob ceresc publicat la sfarsitul anilor 1500 si a fost descrisa pentru prima data intr-un atlas ceresc creat de Johann Bayer in anul 1603. Phoenix se afla la sud de planul ecliptic si acopera aproximativ 469 de grade patrate pe cer, situandu-se pe locul 37 ca marime in topul constelatiilor. Aceasta contine 4 stele principale in asterismul sau si 25 de stele desemnate Bayer Flamsteed. Constelatiile care se invecineaza cu Phoenix sunt: Eridanus, Fornax, Grus, Hydrus, Sculptor si Tucana. Aceasta este vizibila pentru observatorii aflati la latitudini cuprinse intre +32 de grade si -90 de grade si poate fi vazuta cel mai bine cand atinge punctul culminant in luna noiembrie.
Exista o ploaie de meteoriti anuala asociata cu Phoenix, care atinge varful in jurul datei de 5 decembrie. Aceasta ploaie de meteoriti este considerata a fi noua si putin studiata, prin urmare nu exista o rata de cadere a meteoritilor prezisa. Ploaia de meteoriti este asociata cu cometa D/1819 W1. Aceasta cometa a fost observata pentru prima oara in anul 1819, iar apoi a disparut. Insa, in 2005, s-a dovedit ca asteroidul 2003 WY25 descoperit in anul 2003 era de fapt aceasta cometa. Durata acestei ploi de meteoriti se extinde de pe 29 noiembrie pana pe 9 decembrie.
Deoarece Phoenix este considerata o constelatie “noua”, nu exista niciun mit asociat cu ea. Constelatia este numita dupa pasarea legendara care a renascut din propria cenusa. Se spune ca aceasta pasare se regenera si atunci cand era ranita, astfel fiind aproape nemuritoare si invincibila – se spune deasemenea ca pasarea Phoenix poate vindeca pe cineva cu o lacrima din ochii sai si ca persoana respectiva devina temporar imuna in fata mortii. Pasarea Phoenix este un simbol al focului si al divinitatii, reprezentand de asemenea rasaritul si apusul soarelui.
Ankaa (Alpha Phoenicis) este cea mai stralucitoare stea din constelatie. Aceasta este situata la 77 ani lumina distanta de Pamant. Ankaa este o giganta portocalie aflata in faza de mijloc a vietii sale (faza de ardere a heliului). Daca aceasta stea va continua sa se comporte in mod normal, ea isi va arunca in cele din urma straturile exterioare intr-o nebuloasa planetara, si-si va incheia viata in liniste ca o pitica alba. Se stie ca Ankaa este o stea dubla si are o insotitoare mica, insa momentan nu se stiu prea multe lucruri despre aceasta insotitoare.
Beta Phoenicis este o stea dubla, galbena si luminoasa, de tip K. Distanta dintre cele doua stele este de numai 1,4 secunde de arc, cu un unghi de pozitie de 346 de grade. Gamma Phoenicis este situata la 235 de ani lumina distanta. Aceasta giganta rara de clasa M emite de 575 de ori mai multa lumina decat soarele nostru, desi are o temperatura de numai 3900 de grade Kelvin. Gamma Phoenicis evolueaza mult mai repede decat soarele, trecand prin stadiul de variabila neregulata si indreptandu-se spre faza de giganta de tip K. Nu se stiu prea multe despre aceasta stea, in afara faptului ca are o insotitoare spectroscopica, ceea ce o face o adevarata stea binara.
La 2 grade nord-est de Gamma Phoenicis se afla NGC 265. Avand magnitudinea 12, aceasta galaxie relativ mica are o forma alungita si un nucleu luminos. Aceasta galaxie spirala are o structura fragmentata, ceea ce inseamna ca este o galaxie Starburst. Daca aveti un telescop mare, puteti incerca sa localizati clusterul de galaxii Abell 2870. Cea mai stralucitoare galaxie din acest cluster este IC 1625, care are dimensiunea de 2 minute de arc si magnitudinea 13.
