Un mijloc usor si sigur de a recunoaste constelatiile in cer, fara ajutorul unei harti ceresti este sistemul aliniamentelor, descoperind mai intai Steaua Polara.

Carul Mare – Cand ne uitam in cer, intr-o noapte senina, cautam un grup frumos de stele, in numar de sapte, care au forma unui car, numita popular Carul Mare, sau Ursa Mare. Stelele din ea nu au aceeasi stralucire (marime): sase sunt de marimea a doua si una este de marimea a treia. Cele patru dintai formeaza un trapez, iar celelalte trei un fel de oiste a unui car. In cazul in care ne inchipuim forma carului, trapezul sunt rotile carului si celelalte ar reprezenta caii.

Carul Mic sau Ursa Mica – Daca prelungim o linie ideala (inchipuita) de la Carul Mare, prelungita de la cele doua stele se formeaza latura extrema a trapezului, dam de Steaua Polara, care este situata aproape in directia polului nord al Pamantului nostru. Steaua Polara face parte din alta constelatie numita Carul Mic, dar e mai mica si dispusa in sens opus. Stelele Carului Mic sunt mai slabe, afara de trei dintre ele.

Casiopeia – Prelungind linia ideala de la Steaua Polara, dam de constelatia numita Casiopeia, care este opusa Carului Mare, in raport cu Steaua Polara. Ea e formata din cinci stele de a doua si a treia marime. Acele stele formeaza un M foarte deschis, asemanator cu un scaun. Cand nu se zareste Carul Mare , fiind ascuns la orizont, se poate gasi Casiopeia si prin ea, descoperim Steaua Polara (aliniament invers fata de cel precedent).

foto: drao.ro
foto: drao.ro

Vizitiul – In prelungirea Carului Mare si in vecinatatea Caii Lactee – acest brau luminos, Calea Lactee, ce strabate bolta cereasca – este Vizitiului, a carei stea principala, numita Capelia (sau Capra), este una dintre cele mai frumoase pe cerul nostru boreal.

Vacarul – Prelungind o linie aproape dreapta de la ,,oistea” Carului Mare, zarim o foarte frumoasa si stralucitoare stea, numita Arcturus, care face parte din constelatia Vacarului.

Lira – Este opusa Vizitiului in raport cu Steaua Polara. Frumoasa stea Vega face parte dintr-insa. Vega, Arcturus si Steaua Polara formeaza un mare triunghi dreptunghic, Vega ocupa varful unghiului drept.

Perseu – Situata intre Casiopea si Capra din Vizitiul. Ea cuprinde celebra stea variabila Algol. Unele din aceste stele formeaza un arc caracteristic indreptat, deoparte catre Casiopeia si de alta parte, catre Capra.

Lebada – Formata din sase stele, dintre care cinci se aseamana cu o cruce sfaramata, culcata in Calea Lactee. Lebada urmeaza Lira si e opusa Gemenilor in raport cu polul.

Balaurul – Lung sir de stele slabe, care despart cele doua Care, inconjoara apoi Carul Mic, se departeaza apoi printr-o curba inversa indreptandu-se spre Vega si se termina printr-un grup de stele de a doua si a patra marime, in forma de trapez, care inchipuie un cap de balaur. Aici se gaseste polul Eclipticei.

Citește și:  Generalitati despre constelatia Vulpecula: pozitionare, aboicte principale si clustere de stele

Constelatiile de mai sus, in mare parte vizibile in toate noptile in latitudinile noastre, ingaduie sa recunoastem pe cele ce se gasesc in regiunile ecuatorului si ale eclipticei. Acestea sunt:
Pegas si Andromeda – Prelungind linia ideala prin Carul Mare si Steaua Polara la Casiopeia, mai departe, dam de un trapez mare, aproape patrat format din patru stele de marimea a doua, numit Patratul lui Pegas, iar una din stelele acestui patrat face din Andromeda. Trei stele din Pegas formeaza o figura asemanatoare cu Carul Mare, dar e de doua ori mai lunga.
Cainele Mare (sau Orion) – Linia dreapta, care merge de la Steaua Polara la Capelia, prelungita, intalneste Cainele Mare sau Orion, cea mai frumoasa dintre toate. Partea principala formeaza un trapez. Extremitatile diagonalelor sale sunt stele stralucitoare: Betelgease si Rigel. La incrucisarea acestor diagonale sunt stelele numite: Cei trei regi. Spre sud e cea mai frumoasa stea de pe cer, Sirius, care e si cea mai principala din constelatia Cainele Mare.

foto: astrolight.ro
foto: astrolight.ro

Taurul – Intre patratul lui Pegas si Orion se gaseste constelatia Taurului, a carei stea principala – Aldebaran – se mai numeste si ochiul Taurului. Taurul se poate recunoaste prin doua ingramadiri de stele: Pleiadele si Hyadele. Aldebaran este in Hyadele, o mica constelatie in forma de T si care formeaza fruntea Taurului.

Gemenii – In apropierea constelatiei Gemenilor din care fac parte doua stele frumoase: Castor (dubla) si Pollux. Linia care uneste Gemenii cu Lebada este taiata in doua parti egale de Steaua Polara.
Cainele Mic, a carei stea principala e Procyon.

Racul – Dupa Gemenii si este formata din stele mici.

Leul – Este sub Carul Mare, adica opusa Stelei Polare. Stelele sale principale formeaza un trapez aproape tot atat de mare ca si Carul Mare.

Fecioara – Aceasta constelatie urmeaza Leul in zodiac. Principala sa stea este Spicul.

Hercule si Coroana boreala – Aceste doua constelatii se gasesc intre Arcturus si Vega.

Scorpionul – La sud, dincolo de Hercule, pe linia Syulus-Spic, prelungita in lungimea sa, se gaseste Antares, principala stea Scorpionului. Antares are o culoare rosiatica.

Sagetatorul – In urma Caii Lactee, in fata lui Antares, se gaseste Sagetatorul cu principalele sale stele in forma de arc.

Vulturul – Se gaseste in Calea Lactee, are o stea principala numita Altair, de intaia marime.

Delfinul – E situata intre Vulturul, Pegas si Lebada.

Pestele austral – La sud de Pegas se gaseste Pestele austral careia apartine frumoasa stea de intaia marime: Formalhant.

Varsatorul – Situata intre Pegas si Pestele austral se compune dintr-o linie sinuoasa.

In emisfera australa cele mai principale constelatii sunt: Crucea Sudului, Centaurul, Canopus.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.