Exista sute de mii de cratere de impact pe Marte, inclusiv 43 000 care au diametrul de cinci kilometri sau chiar mai mult. Sute din aceste cratere au fost botezate dupa oameni de stiinta sau astronomi faimosi. Craterele care au diametrul mai mic de 60 de kilometri au fost botezate dupa orase de pe Pamant. Cel mai mare crater de impact cunoscut este Bazinul Hellas. Acesta are 2100 de kilometri in diametru si o adancime de 9 kilometri in unele locuri. Acest crater este inconjurat de un camp de ramasite datorate impactului care se intinde pe 4000 de kilometri de la centrul bazinului.
Cel mai probabil, majoritatea craterelor de impact de pe Marte au fost create in timpul perioadei tarzii de bombardament din sistemul nostru solar, care a avut loc cu aproximativ 4,1-3,8 miliarde de ani in urma. In timpul acestei perioade, se crede ca s-au format numeroase cratere de impact pe toate corpurile ceresti si, de asemenea, ca unele corpuri mai mici au fost distruse. Dovezile care sustin acest eveniment provin in primul rand de la datarea mostrelor lunare, care indica faptul ca cele mai multe roci care s-au topit in urma impacturilor au fost create in acel interval de timp. Oamenii de stiinta nu se pot pune de acord in privinta cauzei acestui bombardament, insa o teorie numita “modelul Nice” este destul de populara. Conform acestei teorii, orbitele gigantilor de gaz au migrat, ceea ce a determinat ca orbitele obiectelor din centura asteroizilor si din centura Kuiper sa devina mai excentrice, ajungand in orbitele planetelor terestre. Alti oameni de stiinta sustin ca mostrele de pe Luna nu sunt evenimente multiple, ci au fost provocate de un impact mare.
Bazinul Hellas este cunoscut si sub numele de Hellas Planitia si Bazinul de Impact Hellas. Acesta este situat in emisfera de sud a planetei Marte si este cel de-al doilea cel mai mare crater de impact si cel mai mare crater vizibil cunoscut in sistemul solar. Timp de multi ani, Hellas a fost considerat cel de-al doilea cel mai mare crater dupa Bazinul Aiken de pe Luna, insa noi date s-ar putea sa-l plaseze pe locul trei. Datele colectate de Mars Reconnaissance Orbiter si Mars Global Surveyor par sa indice faptul ca cea mai mare parte din emisfera de nord a planetei este de fapt un singur crater de impact urias. Acest bazin este numit Bazinul Borealis-Bazinul Polar de Nord si ar putea avea 10 500 de kilometri in diametru. Asta reprezinta aproximativ 40% din planeta. Oamenii de stiinta inca dezbat interpretarea datelor.
