Peisajul de pe Mercur afiseaza o caracteristica extrem de coplesitoare, si anume cratere de impact. Aproape toate craterele de pe Mercur s-au format in urma impacturilor cu diverse obiecte. Aceste impacturi s-au acumulat de-a lungul a miliarde de ani si nu au fost acoperite pentru doua motive: planeta este lipsita de viata si este inactiva din punct de vedere geologic. Craterele de pe Mercur variaza in ceea ce priveste dimensiunea, de la mai putin de 100 de metri pana la peste 1300 de kilometri in diametru (Bazinul Caloris).
Deoarece planeta Mercur este atat de dificil de observat, multe din craterele sale nu au fost vazute niciodata. Abia dupa survolarile navei spatiale Mariner 10, oamenii de stiinta au inteles pe deplin natura covarsitoare a craterelor de pe Mercur. De exemplu, Bazinul Caloris nu a fost cartografiat pe deplin de catre misiunea Mariner 10. Abia dupa ce nava spatiala MESSENGER a inceput sa trimita inapoi fotografii, oamenii de stiinta au fost capabili sa ajunga la o estimare de 1300 de kilometri in ceea ce priveste diametrul bazinului – unii oameni de stiinta estimeaza ca Bazinul Caloris ar putea avea chiar 1550 de kilometri in diametru.
La antipodul Bazinului Caloris exista o ridicatura mare, in forma de paianjen, despre care se crede ca a fost cauzata de impactul care a creat si bazinul. Multi oameni de stiinta sustin ca impactul a fost suficient de mare pentru a trimite unde de soc prin intreaga planeta. Aceste unde de soc au fost suficient de puternice pentru a impinge in sus aceasta movila, cunoscuta in prezent sub numele de Terenul Straniu. In timp ce cateva dintre craterele de pe Mercur s-au format la scurt timp dupa nasterea sistemului solar (pe masura ce masele se afectau reciproc in timpul formarii planetelor), majoritatea craterelor s-au format cel mai probabil in timpul perioadei de bombardament care a afectat tot sistemul solar acum 3,8-4,1 miliarde de ani.
Un alt crater de pe Mercur, care a atras atentia oamenilor de stiinta este Bazinul Tolstoi. Acest bazin, situat la latitudinea 15 si longitudinea 165, are diametrul de 390 de kilometri si se estimeaza ca adancimea sa este de 2 kilometri. Superficialitatea sa relativa demonstreaza faptul ca acest crater este foarte batran si ca a fost erodat de vantul solar. Oamenii de stiinta cred ca acest crater s-a format acum aproximativ 4 miliarde de ani. Exista 15 bazine de impact care acopera partea cartografiata a planetei Mercur. Deoarece Mariner 10 a cartografiat numai 40% din suprafata planetei, probabil ca exista mai multe asemenea bazine ce trebuie sa fie descoperite. Pe masura ce nava spatiala MESSENGER trimite mai multe fotografii, oamenii de stiinta vor afla si mai multe despre craterele de impact de pe suprafata planetei Mercur.
