Cristeiul de soare este o pasare care traieste in padurile ecuatoriale din nordul Americii de Sud si America Centrala.
Are lungimea corpului de 43-48 cm si greutatea de 200 g. Penajul este putin diferit la masculi comparativ cu cel al femelelor. Pe partea posterioara a corpului penajul este pestrit in nuante gri si maronii cu numeroase benzi fine de culoare neagra. Pe partea ventrala penajul este mai deschis in nuante galbui-maronii. Coada este frumos colorata, prezinta un desen interesant in nuante gri, maronii, roscate si negre.
Aripile impresioneaza cu desenul realizat prin culorile diferite si uimeste observatorul. Ciocul este lung si subtire, are varful ascutit si coloritul inchis. Capul este destul de mare, negru cu dungi albe, iar gatul foarte lung si ingust. Ochii sunt mari, au irisul de culoare rosie si sunt pozitionati pe partile laterale ale capului. Picioarele sunt lungi dar nu atat de mult cat sunt la starci, se termina fiecare cu cate trei degete indreptate inainte si unul inapoi, toate prevazute cu gheare mici si ascutite.
Aceasta pasare prefera zonele din apropierea cursurilor de ape, unde isi cauta hrana preferata. Are obiceiul sa se plimbe pe sol sau cu picioarele prin apa de adancime mica, sa-si urmareasca prada cu atentie si sa o strapunga brusc cu ciocul dur si ascutit. Prinde mici animale nevertebrate si vietuitoare acvatice, broaste, mormoloci, pesti, mici soparle, tot felul de insecte, gandaci, muste si fluturi
Cand este in pericol obisnuieste sa-si miste gatul inainte si inapoi si sa scoata sunete suieratoare ce se aseamana cu sasaitul unui sarpe. Daca are ocazia si crede ca pericolul nu este exagerat de mare isi deschide aripile mari, isi infoaie coada si incearca sa sperie pe pradator spre a-l determina sa se retraga.
Aripile sale intinse dezvaluie un desen de culoare ce se aseamana cu niste ochi mari inspaimantatori uneori pentru inamic. Desenul aminteste de ochii mari care apar si pe aripile unor specii de fluturi ce isi folosesc acest avantaj in acelasi scop. In cazul in care pericolul e mare cristeiul de soare incearca sa zboare brusc pentru a scapa. Deoarece penajul este moale si dens ii ofera posibilitatea sa zboare incet, fara a face nici cel mai mic zgomot.
In perioada de imperechere masculul si femela isi construiesc in copaci, pe crengile acestora, la inaltimi de 2-7 m un cuib din crengute, frunze, muschi si alte materii vegetale, pe care il consolideaza cu noroi. Femela depune 2 oua mici care au coaja de culoare bej cu mici pete rosiatice, pe care le cloceste impreuna cu masculul (schimbandu-se intre ei) timp de o luna.
Dupa eclozarea oualor apar puii care sunt ocrotiti si hraniti de parinti cu insecte si larve de insecte pana in momentul cand au corpul acoperit cu penaj si reusesc sa zboare. Speranta de viata la cristeiul de soare este de aproximativ 30 de ani.
Cristeiul de soare nu este o pasare migratoare, are denumirea stiintifica de Eurypyga helias, face parte din ordinul Eurypygiformes, familia Eurypygidae. Aceasta specie este vulnerabila, in pericol de disparitie.
