Cula Glogovenilor: monumentul istoric al Gorjului

Cula Glogovenilor este o clădire-monument din comuna Glogova, judeţul Gorj. Clădirea a fost ridicată în anul 1770, pe locul casei pitarului Necula Glogoveanu. Cei care au construit cula au fost Ioniţă şi Matei Glogoveanu, care făceau parte dintr-o familie de boieri înstărită.

Cula este denumirea dată unei case boiereşti semifortificate, ridicată pentru a apăra membrii familiei boiereşti şi averile acestora. Culele au fost populare în secolul al XVIII-lea, când turcii asediau zonele României venind din sudul Dunării. Însă ele erau folosite şi în cazul unor răscoale ale servitorilor – în jurul culelor era câmp deschis, pentru a sesiza din timp cotropitorii. Culele erau prevăzute cu metereze prin care se trăgea cu armele, ferestrele erau foarte înguste, uşile masive, iar în beci era construită o fântână.

Denumirea culei şi a boierilor provine de la comuna Glogova, numele provenind, la rândul lui, dintr-un cuvânt slav care înseamnă „deal cu arbuşti şi urme de piatră” – un astfel de deal este vizibil în locul în care râul Motru iese din Cheile Glogovei. Specialiştii consideră că edificiul nu este o culă clasică, ci o reşedinţă boierească mai înaltă decât celelalte, prevăzută cu guri de tragere şi cu beciuri ale căror ziduri ajung şi la un metru şi jumătate grosime.

Comuna Glogova este un nume cunoscut în istoria României. În anul 1464, Neagoe Basarab s-a născut aici – tatăl său a fost Parvu Craioveanu, una din rudele boierilor Glogoveni. Comuna este cunoscută şi pentru Biserica „Sfântul Nicolae”, ridicată în aceeaşi perioadă ca şi cula. Picturile ei originale s-au conservat până în zilele noastre. Între Cula Glogovenilor şi biserică au fost realizate trei tuneluri: unul ieşea lângă biserică, altul, la fântână şi cel de-al treilea, pe cursul râului Motru.

În biserică, se află mormântul lui Țepeluș Vodă (sau Vlad Vodă cel tânăr), vărul lui Vlad Călugărul. Țepeluș Vodă a fost decapitat chiar de vărul său, cei doi fiind rivali la tron. Într-o zi, Tepeluș Vodă a sosit la Glogova pentru a o vizita pe mama lui Neagoe Basarab.

Boierii Glogoveni erau cunoscuţi pentru duritatea de care dădeau dovadă în relaţiile cu servitorii, iar mulţi dintre aceştia erau alungaţi de pe moşie. Unul dintre servitorii alungaţi, ca să se răzbune, s-a dus la Vlad Călugărul să-i spună că rivalul său se află la culă.

Astfel, Vlad Călugărul a asediat Cula Glogovenilor, iar Țepeluș a încercat să scape, fugind printr-unul din cele trei tuneluri. Însă rivalul său ştia de existenţa acestora, astfel că l-a aşteptat chiar la ieşire. Cei doi s-au luptat o vreme îndelungată, Țepeluș fiind, în cele din urmă, decapitat. Se spune că glogovenii i-au găsit capul după trei zile, atunci fiind înmormântat în biserică.

Numele lui Tudor Vladimirescu este şi el legat de Cula Glogovenilor. Ioniţă Glogoveanu este cel care a descoperit în tânărul Tudor un adevărat talent, încurajându-l să urmeze şcoala. După ce s-a şcolit, Glogovenii l-au făcut judecător hotarnic, dar şi vătaful Plaiului Cloșani. Câteva documente semnate şi sigilate de Vladimirescu se păstrează din generaţie în generaţie de preoţii bisericii Sfântul Nicolae.

În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, Cula Glogovenilor intră în posesia lui Radu Vernescu, câştigând-o la o partidă de cărţi. Acesta a restaurat clădirea, însă a scos-o la licitaţie după doar trei ani, fiind cumpărată de statul român. După naţionalizare, în culă, se amenajează un grajd, un sediu al Cooperativei şi, în cele din urmă, un muzeu. Ultimele restaurări au avut loc în anul 1984, ele întinzându-se pe o perioadă de cinci ani. De teamă că cineva s-ar putea folosi de cele trei tuneluri de refugiu pentru a complota împotriva regimului, comuniştii le-au astupat.

Astăzi, în Cula Glogovenilor funcţionează un muzeu etnografic, unde vizitatorii pot vedea o serie de obiecte întâlnite în toate gospodăriile tradiţionale – costume populare, obiecte gospodăreşti, vase din ceramică, unelte şi multe altele. Înainte de Revoluţia din 1989, comuniştii începuseră lucrările pentru amenajarea unui complex de tratament, având în vedere că în curtea culei se afla un izvor termal sulfuros.

Complexul trebuia să cuprindă 12 case de vacanţă, o piscină, dar şi terenuri de fotbal, volei şi alte sporturi. Peisajul ar fi fost completat de parcul dendrologic, unde se găsesc aproape 140 de arbori, unii deosebiţi: arţari, plopi canadieni, salcâmi japonezi, nuci, platani uriaşi şi alţii.

Localitatea Glogova se află la aproxiamtiv 50 de kilometri de Târgu Jiu. Pentru a ajunge la Cula Glogovenilor, turiştii trebuie să meargă mai întâi pe DN 67D (Târgu Jiu – Peştişani – Celei) şi apoi să o ia pe DJ 670 (Negoiești – Glogova). Muzeul poate fi vizitat de marţi până duminică.

Cula este și un centru important pentru studiul și conservarea obiceiurilor și tradițiilor locale. De-a lungul anului, cula găzduiește diverse evenimente culturale, de la expoziții de artă și meșteșuguri, până la serate muzicale și reprezentații teatrale, toate menite să aducă în prim-plan bogăția culturală a Gorjului.

Una dintre legendele locale spune că în camerele secrete ale Culei Glogovenilor se aflau ascunse comori boierești, care încă nu au fost descoperite. Aceste legende alimentează imaginația vizitatorilor și adaugă un strat de mister și aventură vizitei la cula.