Cum arata Pamantul in era dinozaurilor?…Oamenii de stiinta au presupus ca Pamantul are o istorie si au descoperit in straturile scoartei terestre amprenta fosilelor care apartineau aceluiasi loc sau era. Caracteristic in acea perioada a fost fenomenul geologic denumit ,,deriva continentelor” (teorie dovedita abia in 1950) care a modelat suprafata Pamantului.
Conform celor spuse de geologul Albert Wegener (1880-1930) in lucrarea sa ,,Formarea continentelor si a oceanelor” – ajungem la concluzia ca toate continentele au fost candva unite, exista unul singur pe care A. Wergener l-a numit Pangea – in greaca veche “Pamantul intreg”. De asemenea, anumite dovezi i-a facut pe paleontologi sa creada in existenta unei ere glaciare in India, Australia si America de Sud, regiuni care au fost candva acoperite de un strat de gheata.
O astfel de teorie a dat nastere la numeroase controverse, deoarece nimeni nu a putut explica cauza miscarii Pamantului care a determinat inca din timpul Jurasicului separarea supercontinentului Pangea. Acest fenomen a fost descris pe baza teoriei geologului Albert Wenger si ne-a oferit numeroase raspunsuri.
De retinut ar putea fi – era dinozaurilor a fost Mezozoicul cu perioadele : Cretacic (superior, mediu, inferior), Jurasic (superior/ Malm, mediu/ Dogger, inferior/ Lias), Triasic (superior/ Keuper, mediu/ calcar de scoica, inferior/ gresie). Era mijlocie a inceput odata cu Triasicul, unde clima devenise mai calda si gheata incepuse sa se topeasca in toate regiunile Terrei, pana la zonele polare.
In Jurasic marea a acoperit suprafete intinse ale blocurilor continentale si astfel a avut loc producerea inundatiilor in istoria Pamantului. In urma acestui proces s-a putut dezvolta o mare varietate de plante, asa au disparut si anotimpurile, multe regiuni s-au transformat in uscat, erau pline de depuneri calcaroase. In perioada Cretacicului au existat perioade calde dar si reci pe parcursul a milioane de ani, dar si temperaturi medii care au scazut de la 23 la 16 grade Celsius.
De-a lungul perioadei Mezozoice printre vietatile care au stapanit marile se numarau si amonitii nevertebrati (molustele cu 8-10 brate, grup format in urma cu aproximativ 450 milioane de ani si disparut acum 65 milioane de ani), sau cornul lui Amon. De-a lungul perioadei geologice au aparut primii dinozauri, iar grupele de reptile au inceput sa se dezvolte tot mai mult. Des intalniti erau si belemnitii – niste creaturi in forma de trabuc care apartineau molustelor, insa aveau si carapace.
Tot in perioada Mezozoicului (era mijlocie) padurile si relieful erau populate de artropode (ex. scorpionii, paianjenii, chilopodele, miriapodele), iar insectele de atunci (gandacii, lacustele, termitele, viespile, fluturii, mustele, tantarii) sunt prezente si azi in ecosistem. Ramasitele fosile ale acestor vietati reprezinta o raritate in ziua de azi. Lumea vegetala din era mijlocie a fost dominata si de arbori cu samanta descoperita (gimnosperme, ,,gymnos” insemnand in greaca veche ,,gol”), iar astazi aceste plante sunt reprezentate de molid, brad si pin, dar arborele tipic al acestei perioade a fost araucaria (atingand o inaltime de 60 m) – planta ce se gaseste pe teritoriul continentelor Australia sau America de Sud.
In vecinatatea coniferelor se gaseau ferigi arborescente sau cicade (aveau trunchiul asemanator palmierilor, cu frunze mari) ce puteau acoperi suprafata terestra. Lumea dinozaurilor a fost caracterizata si de arbori ginko, apartinand familiei coniferelor, ce au supravietuit pana azi in China si Japonia. Tot din familia coniferelor erau si gigantii copaci din specia sequoia (cu inaltimi de 70-110 m si diametru de 8 m) – care completau peisajul preistoric alaturi de dinozauri. Interesant pentru oamenii de stiinta era modul in care aceasta grupa de plante a supravietuit cu succes din perioada dinozaurilor pana in zilele noastre.
Se banuieste ca din acea era s-au dezvotat anumite ,,mecanisme” de aparare impotriva marilor dinozauri erbivori – plantele contineau substante chimice de protectie (rasini si uleiuri aromatice). Solul padurilor era acoperit cu ferigi, stuf, magnolii, lauri, eucalipti ce apartineau altor categorii de specii din perioada Cretacicului cand clima era umeda – rece. Tot in aceasta perioada au aparut primele plante tipice care aveau flori, intr-o noua era unde semintele acestora (acoperite cu angiosperme) au ocupat curand lumea vegetala.
Unii oameni de stiinta sunt de parere ca raspandirea rapida a plantelor cu flori a fost provocata chiar de dinozauri – acele animale preistorice care au ravasit solul, creand astfel medii de viata propice pentru dezvoltarea reliefului si faunei din Jurasic pana in Cretacic.
