În limba română, cuvântul „locație”, utilizat tot mai mult în limbajul curent, a provocat, în ultimul timp, vii dezbateri chiar și în rândul lingviștilor. Dacă ne raportăm strict la recomandările dicționarelor, care fixează norma în cadrul unei limbi, vom constata că, de exemplu, potrivit celei mai recente ediții a Dicționarului explicativ al limbii române (DEX), „locație” este un împrumut din limba franceză (fr. location), etimonul (cuvântul de origine fiind latinescul locatio, -onis) și că sensurile acestui termen sunt.

  1. Închiriere; Chirie plătită pentru anumite lucruri luate în folosință temporară; (juridic – Taxă de locație = taxă care se plătește drept sancțiune în caz de depășire a termenului de încărcare sau de descărcare a vagoanelor de cale ferată sau a autovehiculelor;
  2. în sintagma) Contract de locație/ locațiune = Contract prin care una dintre părți se obligă să procure și să asigure celeilalte părți folosința unui lucru pentru un timp determinat în schimbul unei sume de bani.
  3. Un loc anume, precis determinat (engl.location);

Sensul al treilea – un loc anume, precis determinat – neconsemnat în edițiile anterioare ale DEX-ului, provine din limba engleză (care are la bază tot latinescul locatio, -onis) și, în „promovarea” lui, un rol deosebit l-a avut mass-media, care îl folosește ca sinonim, în diverse contexte, pentru cuvinte precum spațiu, teritoriu, regiune, așezare, ținut etc., probabil pentru că sună mai „pretențios”, este „în trend”. Așa se face că putem auzi frecvent la știri sau putem citi pe internet formulări de felul: Clubul X este cea mai căutată locație pentru distracție/ Maramureșul este o locație de vacanță ideală/ Concertul se va desfășura într-o altă locație decât cea stabilită inițial etc.

Se întâmplă adesea ca uzul limbii să impună forme/ sensuri ale unor cuvinte neacceptate, până la un anumit moment, ca fiind corecte, pentru că orice sistem lingvistic este unul dinamic, transformându-se în funcție de realitățile care trebuie transpuse în cuvinte. Așadar, dacă sensul 3. a fost acceptat și trecut în DEX, atunci nu este o greșeală să îl folosim în contexte similare exemplelor anterioare, dar opțiunea aceasta poate părea un semn de snobism.

Citește și:  Scrierea cu â şi î

Pe de altă parte, ar trebui să ținem seama însă și de opiniiile specialiștilor care consideră că, atât timp cât există, în limbă, cuvinte precum loc, așezare, regiune, ținut etc., este firesc să le folosim pe acestea și să spunem, de exemplu: Clubul X este cel mai căutat loc pentru distracție/ Maramureșul este un loc/ un ținut/ o regiune ideală pentru petrecerea vacanței/ Concertul se va desfășura într-un alt loc/ spațiu decât cel stabilit inițial etc., iar „locație” să fie utilizat numai cu sensurile specializate pentru domenii tehnice, juridice etc (Am încheiat cu proprietarul imobilului un contract de locație/ În calculator, fișierul a fost salvat în locația X etc.).

Alegerea dintre loc și locație poate părea minoră, dar are implicații semnificative în claritatea și precizia exprimării tale. În contextul planificării unei vacanțe, este important să utilizăm termenii corect pentru a evita ambiguitățile:

  • Loc se referă de obicei la o poziție sau un punct specific, mai puțin la o arie extinsă.
  • Locație implică o zonă mai specifică sau un spațiu cu caracteristici definite, fiind adesea preferat când vorbim despre alegerea unei destinații de vacanță.

Prin înțelegerea și aplicarea corectă a acestor termeni, comunicarea ta va fi nu numai mai precisă, dar și mai profesională, indiferent de contextul discuției.

Pentru a extinde cunoștințele tale și a înțelege mai bine utilizarea corectă a limbii române, te invităm să consulți articolul nostru despre cum se scrie corect: niciun sau nici un. Aceasta te va ajuta să navighezi prin subtilitățile limbii și să îți îmbunătățești exprimarea scrisă și verbală.

4 COMENTARII

  1. Amice, esti idiot. Probabil tot din cauza unor înapoiați ca tine, sensul de „loc bine determinat in spațiu” al cuvântului locație a fost introdus foarte târziu in DEX.

    Exista însa situații in limba romana, in care cuvântul „loc, așezare, regiune, ținut etc.” nu poate înlocui cuvântul locație, precum in cazul unităților turistice, pentru care cuvântul „loc” este confuz și nu are nici pe departe suficienta semnificație și care in unele situații, pur și simplu nu poate exprima situația reala.

    De exemplu, atunci când doresc sa comunic ca „exista frigider in locație” nu pot spune ca exista frigider in „loc” si nici nu exista alt sinonim !!!

    In al doilea rand, cuvântul locație provine din latină, unde primul sens al cuvântului este acela de așezare in spațiu, și nu de închiriere.
    locatio, -onis s.f. 1. așezare, dispunere
    Asa ca utilizarea lui cu acest sens este perfect justificat din punct de vedere etimologic și semiotic, și nu are legătura cu fandoseala din mass-media.

    Si ca dovada ca „locație” este folosit in limba romana de mult mai mult timp decât de la introducerea lui in DEX in 2009, sunt cuvintele compuse, unde sensul este evident acela de localizare in spațiu, si nu au nicio legătura cu închirierea:

    radiolocație, hidro-locație, ecolocație …

    Asa ca singurul snob ești tu, și nu unul oarecare ci unul prost și ignorant.

  2. LOCATIA in care s-a nascut Ion Creanga se numea Humulesti !!! Tare, nu ? Iar Eminescu s-a nascut in LOCATIA (sâc!) numita Ipotesti ! La fel de tare !!! Locatia asta folosita si cand trebuie si, in special, cand NU TREBUIE, seamana cu FURCUILITIONUL doamnei Chirita ! Conform proverbului: „PROSTUL pana nu-i FUDUL, nu e PROST destul „! NB. Cuvintele importate din limbi straine pentru a defini notiuni pentru care in limba de destinatie exista DEJA cuvinte care sa le defineasca, ser numesc BARBARISME !

  3. Amice, nu esti idiot, doar ca, habar nu ai…………radiolocație, hidro-locație, ecolocație nu sunt cuvinte compuse, sunt neologisme care au fost adoptate de limba romana ca atare. Ele au fost preluate de limba romana tocmai fiindca aceasta nu avea un cuvant echivalent. Mai bine taceai.

  4. Este socant, „amice”, sa constat ca te repezi nu numai cu afirmatii care incalca regulile elementare ale dialogului (apropo de „idiot”), ci si cu explicatii care nu au nicio legatura cu problema din articol. Ceea ce inseamna ca nu ai inteles despre ce este vorba si faci apel la alti termeni (cu sens specializat), ca sa poti sa arunci o explicatie care ti-ar justifica atitudinea agresiva (in realitate, doar ignoranta)! Probabil ca stii cum se numeste acest grav fenomen, tipic pentru un anumit „profil”, referitor la incapacitatea de a intelege ceea ce citesti!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.