Maxim și maximum, minim și minimum sunt cuvinte corecte, toate, dar care nu se pot folosi în aceleași contexte (neputându-se substitui, de exemplu, maxim cu maximum sau minim cu minimum), deoarece diferă ca valoare morfologică.

Astfel, maxim și minim nu pot fi decât adjective, adică se folosesc atunci când însoțesc un substantiv pe care îl determină, având sensul, conform DEX (Dictionarul explicativ al limbii române), „maxim” – „în gradul cel mai înalt, care are cea mai mare dimensiune, durată, intensitate etc.; foarte mare”, iar „minim” – „care are dimensiunile, durata, intensitatea, valoarea etc. cea mai mică; foarte mic, neglijabil, neînsemnat”.

Se va spune corect, de exemplu:

Valoarea maximă/minimă a acestui tablou scos la licitație este de 1000 de euro/ Valorile maxime/ minime ale acestor funcții se vor determina prin calcul/ Veniturile maxime/ minime ale cetățenilor indică nivelul de trai etc.

Formele maximum și minimum se utilizează în contextele în care respectivele cuvinte au valoare de adverb (stau în vecinătatea unui verb): El bea maximum/ minimum două căni de ceai pe zi/ În fiecare dimineață, aleargă maximum/ minimum trei kilometri/ Are voie să vorbească maximum/ minimum cinci minute etc.

Citește și:  Cum este corect – ne mai văzând, ne mai ştiind, ne mai auzind, ne prea muncind etc. sau nemaivăzând, nemaiştiind, nemaiauzind, nepreamuncind etc.?

Maximum și minimum se pot întrebuința și ca substantive (cu articol hotărât/ nehotărât): Maximumul/ minimumul istoric al monedei naționale a fost atins astăzi/ Un maximum/ un minimum de efort ar fi necesar pentru rezolvarea acestei probleme etc.

„La maximum” și „la minimum” (nu „la maxim/ la minim”) sunt locuțiuni adverbiale. Așadar, singura formă corectă este cea menționată anterior: Ascultă muzica la maximum/ la minimum/ Televizorul era dat la maximum/ la minimum etc.

Utilizare și context

Înțelegerea corectă a termenilor maxim și minimum versus maximum și minimum este vitală în context academic și profesional. Maxim și minim sunt adesea folosite în limbajul cotidian pentru a indica gradul cel mai mare sau cel mai mic al unei proprietăți sau condiții, în timp ce maximum și minimum sunt utilizate în contexte formale, științifice sau tehnice. Acestă distincție ajută la îmbunătățirea preciziei în comunicarea scrisă și orală.

1 COMENTARIU

  1. Mai sunt cazuri. Poate fi si substantiv. Articulat sau nearticulat. Minim de trai. Minimul necesar.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.