Scrierea și pronunțarea corectă a cuvintelor este reglementată de norme gramaticale specifice fiecărei limbi, iar cunoașterea acestora este necesară pentru a diminua pe cât posibil greșelile sau ezitările, generate de rostiri populare, colocviale etc.
Una dintre aceste reguli vizează scrierea obligatorie cu m (nu cu n), înainte de p și b, inclusiv în prefixe care, în alte situații (adică înaintea altor consoane decât p și b), se scriu cu n.
În limba română, regulile care determină folosirea corectă a literelor n sau m înainte de p și b sunt esențiale pentru o scriere corectă și fluentă. Aceste reguli nu sunt arbitrare, ci se bazează pe sonoritatea naturală și pe tradiția lingvistică. De exemplu, n precede p în cuvinte precum împărțire, datorită originii și evoluției cuvântului, în timp ce m precede b în cuvinte ca ambianță pentru a menține coerența fonetică.
Pentru a vă aprofunda înțelegerea acestui aspect și pentru a evita greșelile comune, vă recomandăm să consultați și articolul Cum este corect: deseară sau diseară. Acesta va extinde cunoștințele dvs. despre regulile de ortografie și pronunție în limba română, contribuind la o mai bună înțelegere a modului în care limbajul nostru se structurează și evoluează.
Prin urmare, respectând această normă, se va spune corect, de exemplu: ambulanța, amplasament, (a) combate, emblemă, imbatibil, (a) îmbolnăvi, impar, implant, implicare, impardonabil, imparabil, imprevizibil, (a) împodobi, împărat, (a) împăduri, (a) împroprietări, (a) împiedica, (a) împrumuta, (a) îmbunătăți, îmbucurător, (a) împacheta etc.
Se poate observa, cu ușurință, că și în cuvintele derivate (adică în cuvintele obținute cu prefixul –in-, de la alte cuvinte existente în limbă), așa cum am precizat anterior, n devine m, înainte de p și b, înaintea altor consoane păstrându-se grafia cu n: (a) îmbolnăvi (de la bolnav), (a) împăduri (de la pădure), (a) împacheta (de la pachet) etc., dar, de exemplu, indisciplină (de la disciplină), indiscret (de la discret), insucces (de la succes) etc.
Excepția de la regula scrierii cu m, înainte de p și b, este substantivul propriu Istanbul (care respectă etimologia turcească a cuvântului, una dintre ipoteze fiind că Istanbul vine de la Constantinopolis și, pentru că, în limba turcă, nu se poate pronunța grupul st fără adăugarea unui i, s-a ajuns la Istantinopol, apoi la Istantpol și la Istanbul).
