Cuvintele din titlul articolului sunt verbe la modul gerunziu, forma negativă, construite cu adverbele „mai” sau „prea”. Dacă în privința pronunției nu există probleme (acestea pronunțându-se la fel, indiferent cum le scriem – într-un cuvânt sau în trei cuvinte), dificultăți apar atunci când este vorba de ortografierea lor – ne mai văzând, ne mai știind, ne mai auzind, ne prea muncind etc. sau nemaivăzând, nemaiștiind, nemaiauzind, nepreamuncind etc.?
În limba română, prefixele pot adesea să creeze confuzii, mai ales când vine vorba de formele verbale compuse. Acest articol își propune să elimine orice dubiu referitor la utilizarea corectă a formelor ne-mai și nemai. Vom explora diferite situații lingvistice pentru a te ajuta să înțelegi mai bine aceste norme.
Internetul oferă exemple și pentru alte variante – nemai făcând, nemai rostind, nemai înțelegând etc. – „imaginația” unora, în materie de scriere, fiind, se pare, de neoprit, cuvântul „nemai” neexistând în limba română.
Trebuie știut că regula generală este că atât formele de gerunziu negativ, cât și cele compuse cu adverbele „mai” și „prea”, indiferent de verb, se scriu într-un singur cuvânt. Deci se ortografiază corect: nevăzând, neștiind, neauzind, nemuncind etc., precum și nemaivăzând, nemaiștiind, nemaiauzind, nepreamuncind etc.
Este esențial să înțelegem că limba română este plină de nuanțe care pot schimba sensul cuvintelor sau al expresiilor. Prin urmare, a alege între ne-mai și nemai necesită o înțelegere clară a regulilor gramaticale și a contextului. Aici, am adunat exemple și explicații care să îți clarifice aceste aspecte.
Alte exemple: Nepreștiind cu ce a greșit, nemaiînțelegând ce trebuie să facă, nemaiacceptând regulile altora, el s-a hotărât să plece etc.
Pentru a-ți aprofunda cunoștințele de gramatică și pentru a evita alte greșeli comune, îți sugerăm să vizitezi și articolul nostru despre cum este corect: deasemenea, de asemenei sau de asemenea. Acesta îți va oferi informații suplimentare și te va ghida spre o utilizare mai precisă a limbii române.
regulile gramaticii sunt arbitrare in functie de timpuri si capriciile academiei romane…..
nu e ca in fizica si matematica unde aceleasi legi rationale se aplica si acum ca acum 6000 de ani…..
care e logica din spatele acelor variante de scriere diferite ale acelor verbe???
indiferent cum ar scrie cineva nu cred ca e cineva care sa nu inteleaga ce vrei sa transmiti prin acele verbe
Regulile pentru ortografierea acestor forme de gerunziu au fost intotdeauna aceleasi! Nu este vorba de schimbari care sa fi intervenit la un moment dat, impuse, de exemplu, de uzul limbii, care este un fenomen dinamic! Cat despre fizica si matematica – si in aceste domenii multe lucruri (teorii, principii etc.) se rescriu din perspectiva progresului facut in cunoastere!
Buna ziua:
Recent am facut un examen in Spania pentru a ocupa un post de traducator de limba romana-spaniola la ministerul spaniol. In acest examen tip test, am avut o intrebare in care am foarte mari dubii ca poate fi corecta, desi examinatorii au considerat-o corecta. Mentionez faptul ca eu am studiat in Spania, dar ma descurc destul de bine si in limba romana. In examen aveam urmatoarele optiuni:
a) Presedintele a trimis tuturor departamentelor din cadrul Presedentiei Republicii doua scrisori prin care le solicita sa acorde vot de incredere noului guvern, pentru a putea primi ultima transa de ajutor din partea FMI. Sa fii stiut presendintele ca ajutorul ar putea fi amanat mai departe de luna februarie?
b) Presedintele a trimis tuturor departamentelor din cadrul Presedintiei Republicii cate o scrisoare prin care le solicita sa acorde vot de incredere noului guvern, pentru a putea primi ultima transa de ajutor din partea FMI-ului. Sa fi stiind presedintele ca ajutorul ar putea fi amanat si dupa luna februarie?
c) Presedintele a trimis tuturor departamentelor din cadrul Presidentiei Republicii o scrisoare prin care le solicita sa acorde vot de incredere noului guvern pentru a putea primi ultima transa de ajutor din partea FMI-lui. Sa fii stiind presedintele ca ajutorul ar putea fi amanat mai departe de luna februarie?
Optiunea considerata valabila de catre examinatori este b), desi consider ca la nivel gramatical este incorecta. Consider ca greseala este in fraza aceasta ” sa fi stiind Presedintele …” Ati putea sa-mi explicati, in cazul in care este corect, de ce?
Multumesc
Forma corecta a conjunctivului perfect este „sa fi stiut” – se formeaza din conjunctivul prezent al verbului „a fi” (cu auxiliarul redus la o singura forma – (sa) fi – si participiul verbului de conjugat). Are aceeasi forma pentru toate persoanele, atat la singular, cat si la plural – eu sa fi stiut, tu sa fi stiut, el sa fi stiut etc. Folosirea unei forme cu gerunziu, intr-o astfel de structura – „sa fi stiind” – nu are sens, nu este corecta. Modul gerunziu (nepersonal) nu are timpuri verbale, se foloseste pentru a exprima imprejurarea in care se petrece alta actiune sau cum se desfasoara alta actiune. Avand in vedere cele trei variante de raspuns, ati fost in fata unei alegeri imposibile, toate – „sa fii stiut”/ „sa fi stiind”/ din nou „sa fii stiind” – fiind incorecte.
De asemenea, Președinției este forma corectă, nu Președenției.
Da, corect!
Pentru cei cu regulile gramaticale a timpurilor schimbătoare:
Cum scrieți de obicei?
– Nemaipomenit sau
– Ne mai pomenit
– Nevăzut sau
– Ne văzut
Și mai și spunem că matematica și carnea de porc sunt grele… Dar văd că, pentru unii, nici gramatica nu e mai prejos!
Ca venii vorba… „Regulile gramaticale ale timpurilor”…