Când este vorba de cuvintele din titlul articolului – pronostic/prognostic – nu numai diversele contexte de comunicare, dar şi anumite ediţii ale unor dicţionare întreţin o anumită confuzie.
Trebuie ştiut că ambele variante au ca etimon (origine) grecescul prognostikos (a şti dinainte, a prevedea), de unde cuvântul a fost preluat şi în limba latină – prognosticus – şi, apoi, în diverse limbi romanice.
În limba română, ambele variante (provenite din franţuzescul pronostic) sunt acceptate ca fiind corecte, dar cu sensuri specializate. Mai exact, pronostic (cu pluralul pronosticuri) se utilizează cu sensul: ipoteză, previziune referitoare la evoluția unui fapt sau fenomen din domeniul social, economic, politic, tehnologic, științific, sportiv etc., prin analiza tendințelor și conjuncturilor actuale (DEX).
Prognostic (accentuat fie pe ultima, fie pe penultima silabă, acceptate fiind ambele modalitati de accentuare) are un înţeles specializat pentru domeniul medical, însemnând: previziune a evoluției unei boli pe baza analizei simptomelor, agentului patogen etc.
Se poate spune, de exemplu: Pronosticurile făcute în legătură cu meciul de fotbal de astăzi sunt favorabile echipei X/Parlamentarii din toate partidele au făcut pronosticuri în legătură cu voturile de la alegerile prezidenţiale etc. dar Starea de sănătate a acestui pacient este critică, iar prognosticurile sunt rezervate/Progresele din domeniul tehnologiei au dus la prognosticuri (medicale) mai apropiate de adevăr etc.
