Orice limbă este un sistem dinamic, de-a lungul timpului unele cuvinte ieșind din uz, pentru că dispar obiectele pe care le denumesc, altele fiind împrumutate din diverse limbi din aceeași familie sau din limbi de circulație internațională. Cuvintele din ultima categorie necesită o anume perioadă pentru adaptarea fonetică și grafică, dar și morfologică (forme de plural, forme articulate etc.), la limba română.

Adaptarea fonetică și ortografică a împrumuturilor

Limba română este într-o continuă evoluție, adaptând cuvinte din diverse limbi. Un aspect esențial este adaptarea fonetică și ortografică a acestor împrumuturi. De exemplu, „playboy” și „baby-sitter” au fost adaptate în română fără modificări majore de pronunție, menținându-și forma originală. Însă, este important să cunoaștem regulile de scriere pentru aceste cuvinte, cum ar fi utilizarea cratimei în „baby-sitter” pentru a reflecta structura compusă a termenului.

În prezent, fenomenul lingvistic cel mai controversat este cel al împrumuturilor din limba engleză (asa-numitele „anglicisme”), care au pătruns în domenii precum cel al informaticii, internetului, în mass-media, industria spectacolului, în finanțe, economie, dar și în limbajul colocvial, în special al tinerilor. Nesupunându-se regulilor specifice unei limbi care funcționează după principiul fonetic, așa cum este limba română (în care se pronunță cum se scrie, în cele mai multe cazuri), „anglicismele” sunt citite sau scrise, adesea, greșit. Iată câteva exemple de folosire corectă a unor împrumuturi recente:

  • Substantive care se scriu ca în limba de proveniență și care au aceeași formă și la singular și la plural: „dandy” (îmbrăcat după ultima modă), „gay” (homosexual), „playboy”, „hippy” (nonconformist, de la mișcarea/moda hippy), „baby-sitter” (îngrijitor de copii)– se pronunță „bebi-sitar”, „underground” (spectacol experimental, de avangardă; se poate folosi și adjectival, cu înțelesul „în afara circuitului obișnuit al comercializării”) – se citește („andărgraund”), „design” (dizain), „best-seller” etc.
  • Substantive la care desinența de plural și articolul hotărât se despart prin cratimă de cuvânt, deoarece cuvintele respective prezintă, la final, diferențe între scriere și pronunțare sau au finale grafice nespecifice limbii române: „show-uri”, „talk-show-uri” – se citește (tocșouri), „party-uri”, „story-uri”, „fairplay-ul”, „lobby-ul” etc.
  • În cazul substantivelor care se termină în litere care sunt specifice limbii române, desinența de plural (ca și articolul hotărât) se leagă direct de cuvânt: „gadgeturi” (aparat/ obiect mic, ingenios) – se citește [ghegeturi], „clickuri”, „itemi”/ „itemuri”/„iteme” (toate cele trei forme sunt acceptate, item însemnând element constitutiv al unui test/), „week-enduri”/„weekenduri” (ambele forme sunt acceptate), „trenduri” (tendințe), „brokeri” (agent de bursă), „dealeri” (intermediari în operațiunile comerciale), „racketi” (hoți, bandiți), „bodyguarzi”/„bodigarzi” (ambele forme sunt acceptate), „copyrightul” (cu articol hotărât) – se citește [copirait], „businessuri” – se citește [biznis], „hituri”, „shopuri” (magazine în care se vând mărfuri cu plată în valută), „joburi” etc.
Citește și:  Ce înseamnă şi care este originea expresiei “Vanitas vanitatum et omnia vanitas”?

Cazuri speciale și excepții

Există cazuri speciale unde regulile generale de adaptare nu se aplică în mod uniform. Termeni precum „underground” și „copyright” sunt adesea utilizați în formele lor originale, refuzând adaptări ortografice sau fonetice semnificative în română. Aceasta subliniază importanța contextului și a adaptării culturale a limbajului. Înțelegerea acestor excepții ne ajută să folosim cuvintele împrumutate într-un mod care respectă atât originea lor, cât și normele lingvistice ale limbii române.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.