În limbajul modern, ca urmare a tendinței firești de îmbogățire a limbii, pe măsură ce apar noi realități pentru care nu există cuvinte care să le denumească, dar și ca urmare a rolului major al mass-mediei în impunerea unor neologisme, au pătruns nenumărate cuvinte împrumutate, în special din limba engleză. Unele au fost adaptate regulilor de scriere și pronunție specifice limbii române, o limbă care funcționează după principiul fonetic (pronunțăm așa cum scriem), altele și-au conservat forma și pronunția din limba din care provin.
Explorarea cuvântului spray ne conduce printr-o călătorie lingvistică interesantă. De la originile sale în limbile străine până la adoptarea în limba română, fiecare formă a cuvântului spray reflectă o anumită etapă de împrumut și adaptare. Înțelegând contextul și utilizarea corectă, putem îmbogăți nu doar vocabularul, dar și capacitatea de a comunica clar și precis.
Cuvântul din titlul articolului, cu sensul substanța cosmetică pulverizată de un atomizor (DEX), provine din limba engleză (spray) și, în limba română, se scrie ca în limba din care provine – spray – și se pronunță tot ca în engleză – [sprei].
Utilizarea adecvată a termenului spray în comunicarea noastră zilnică demonstrează nu doar o cunoaștere a limbii, ci și o sensibilitate față de detaliile lingvistice. Alegând forma corectă în funcție de context și public, ne asigurăm că mesajul nostru este transmis în mod clar și eficient. Prin urmare, este esențial să acordăm atenție nu doar semnificației, dar și formei cuvintelor pe care le utilizăm.
Formele articulate de singular și plural sunt spray-ul, respectiv spray-urile (plural nearticulat – spray-uri), toate scrise cu cratimă.
Așadar, corecte sunt formele: spray (pronunțat [sprei]), spray-ul, spray-uri, spray-urile.