Fiecare dintre noi suntem puși, în anumite împrejurări, în situația de a scrie un document oficial, de felul cererii, al declarației etc., în care este obligatorie folosirea unor formulări standard, ca cele din titlul articolului, mulți ezitând în privința felului în care trebuie făcut acordul, la persoana a treia sau la persoana întâi: „Subsemnatul/Subsemnata… declară/solicită” etc. sau „declar/solicit” etc.?
Adesea, în documentele oficiale sau în corespondența formală, apare dilema între a folosi subsemnatul sau subsemnata versus declară sau solicită. Această secțiune demontează confuziile frecvente, prezentând normele lingvistice și situațiile specifice în care fiecare expresie este adecvată, îmbunătățind astfel precizia și formalitatea exprimării tale.
Documente precum cele menționate anterior (cereri, declarații etc.) aparțin stilului oficial (administrativ), termenul „subsemnatul” inducând, unora, impresia (incorectă) că acordul ar trebui făcut la persoana a treia: „Subsemnatul… declară/solicită…” etc.
Corect este să spunem (scriem), de exemplu: „Subsemnatul Ionescu Dragoș, domiciliat…, cu funcția… declar/solicit” etc., adică utilizând verbul („declar/solicit” etc.) la persoana întâi, singular, deoarece substantivul „subsemnatul” are o valoare referențială (este echivalent cu pronumele personal, de persoana întâi, singular – eu) realizându-se un acord după înțeles.
Mai mult, „subsemnatul” este un calch lingvistic (o copiere a structurii unui cuvânt dintr-o altă limbă, traducându-se elementele componente) după francezescul „soussigner”, în care „sub-” (traducerea lui „sous”) este un element de compunere care indică, în acest caz, o ierarhie inferioară în raport cu alta de același tip. Acordul la persoana întâi, singular, este justificat și de prezența obligatorie a numelui celui care semnează: „Subsemnatul, Ionescu Dragoș, domiciliat… vă rog să aprobați…” etc.
Mai trebuie știut, de asemenea, că se va folosi, după caz, forma de masculin sau feminin – „Subsemnatul/Subsemnata” – în niciun caz formulări de felul: „Subsemnatul, Ionescu Maria,…”, de exemplu, asocierea unui substantiv masculin („subsemnatul”) cu un nume feminin neavând nicio justificare.
Pentru a-ți extinde cunoștințele de limba română și a înțelege mai bine subtilitățile ei, te invităm să citești și despre cum este corect: aicea sau aici, acuma sau acum. Această lectură suplimentară îți va îmbunătăți nu doar gramatica, ci și capacitatea de a te exprima clar și corect în orice situație.
