Cuvântul din titlul articolului, vrând-nevrând, este prezent în limbajul nostru cotidian, fie şi numai pentru faptul că denumeşte un mijloc de amuzament pe care copiii nu îl ocolesc. Aşa cum s-a întâmplat şi în cazul altor cuvinte împrumutate din alte limbi, asimilarea (pronunţia) unor termeni s-a făcut greşit, dar pentru că mulţi vorbitori utilizau o anumită formă a cuvântului, până la urmă, aceea (sau şi aceea) a fost acceptată ca fiind corectă.Tobogan

În cazul cuvântului pus aici în discuţie, un neologism, trebuie ştiut că este un împrumut din limba franceză (toboggan) şi, conform DOOM 2 (Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române), sunt acceptate ambele forme. Prima recomandată este însă tobogan (care respectă pronunţia din limbă de provenienţă), cea de-a doua – topogan – fiind « tolerată », tocmai pentru că o folosesc foarte mulţi vorbitori, probabil pentru că este mai uşor de pronunţat.

Tobogan/ topogan este construcţia sub formă de jgheab, inclinata, cu marginile ridicate, pe care se poate aluneca şi care reprezintă o instalaţie pentru sport şi distracţie. Toboganul/ topoganul se utilizează şi ca mijloc de transport, pentru deplasarea, de la un nivel la altul, a unor materiale.

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.