Cu milioane de ani in urma, undeva in adancurile istoriei nescrise a Pamantului, dinozaurii – acele creaturi preistorice uimitoare – au dominat lumea animala, au fost stapanii lumii. Pe aceasta imensa scena a vietii – numita Terra – s-a desfasurat spectacolul vietii datorat Naturii si am putea spune ca Natura este opera lui Dumneziu care a creat viata.

Dinozaurii fac parte din lumea fiintelor care s-au perindat pe Pamant, au existat cu mult inainte de aparitia omului – singurul constient de miracolul vietii.

Dinozaurii nu au fost cu siguranta animale solitare, chiar si cei pradatori vanau tot timpul in haita. Prin studierea atenta a urmelor fosile s-a observat ca se indreptau mereu spre un anumit punct cardinal si nu se intersectau niciodata – o alta dovata ca migrau succesiv in grupuri.

Cum erau organele si corpul dinozaurilor?

Se spune ca primii dinozauri au fost bipezi si aveau membrele lungi si suple ce le permiteau o deplasare rapida, iar coloana vertebrala era sustinuta de greutatea coapselor, avea prelungiri tepoase si muschi puternici cu rolul de sustinere a spatelui, echilibrul fiind pastrat foarte usor cu ajutorul cozii. Unele specii – patrupezii – se evidentiau prin membrele robuste, prin muschii puternici si tendoanele osoase lungi care sprijineau coloana vertebrala si reuseau sa tina intreaga greutate corporala.

Organele interne ale unui dinozaur – plamanii, inima, stomacul – erau relativ mari, la fel si tractul digestival al unui erbivor avea o lungime si o capacitate considerabila dat fiind necesarul caloric al animalului – ex. un Brachiosaurus de 40 tone consuma o cantitate de aproximativ 200 kg plante. Un dinozaur biped pradator – care avea gamba mai lunga decat coapsa superioara – atingea viteza de 50-80 km/h.

Dinozauri, Foto: seyirkafe.com
Dinozauri, Foto: seyirkafe.com

Ce se cunoaste despre creierul si inteligenta dinozaurilor?

Conform expertilor studiul craniilor furnizeaza numeroase informatii foarte interesante privind obiceiurile si modul de viata al acestor animale preistorice. Dupa cum se stie, aici este sediul unor organe importante: creierul (pentru coordonarea tuturor activitatilor si pentru inteligenta); ochii, nasul, urechile (pentru cunosterea lumii inconjuratoare); maxilare, dintii, limba (pentru alimentatie); scutul, coarnele, ghimpii, carcapacea (pentru aparare) si altele.

Interesant era faptul ca la diferite specii de dinozauri scheletul capului avea cam aceeasi forma si alcatuire. Astfel toate craniile prezentau: o cavitate care adapostea creierul, orificii pentru ochi, amprente lasate de muschii fetei pe suprafata oaselor, canale si orificii pentru trecerea vaselor de sange si mai ales a nervilor, etc.

Desi erau asemanati cu niste reptile datorita dimensiunii reduse a creierului, se presupune ca inteligenta dinozaurilor era reflectata de marimea creierului, iar la anumite specii apare o imagine diferentiata comparativ cu o vertebrata din zilele noastre. Primele diferente se observau in modul de viata – acest lucru era confirmat prin faptul ca animalele carnivore aveau un volum cranian mult mai mare decat cele erbivore. Interesant este ca animalele care nu dispuneau de nici o forma de protectie (fiind obligate sa se salveze prin fuga) erau dotate cu un creier mult mai mare decat cele care aveau o metoda pasiva de protectie (ex. coarne, tepi, scut, carapace).

De asemenea, existau si dinozaurii mici, agili si carnivori care vanau in haite si aveau un creier mai mare, iar acest lucru ii transforma in excelenti vanatori, prin coordonarea buna a functiilor corporale. In cazul dinozaurilor care aveau creierul mic, functiile acestuia erau preluate de maduva spinarii care avea la extremitati cate o proeminenta de celule nervoase. Astfel centrul superior transmitea comenzi de la creier la membrele anterioare, iar cel inferior la membrele posterioare si coada. Cercetatorii au constatat la stegozauri o proeminenta pe maduva spinarii mai mare decat creierul propriu-zis.

Sistemul respirator al dinozaurilor

Dinozauri pradatori uriasi aveau nevoie de un sistem respirator eficient, schimbul de oxigen trebuia sa fie constant, sa se faca corect in tot corpul, astfel incat afluxul de energie sa ramana neintrerupt si nelimitat. Cu timpul pasarile au dezvoltat un sistem respirator aparte – a plamanilor si a oaselor – lucru ce a fost descoperit si in randul dinozaurilor. Ca si la pasari, la dinozauri distingem plamanii ce transportau aerul spre un sistem puternic ramificat de saci pulmonari, sistem mentinut in functiune si prin miscarea coastelor, efectul secundar il reprezenta ventilarea constanta a corpului.

Cum era dentitia si cum se facea digestia la dinozauri?

Avand in vedere modul de hranire, dinozaurii pot fi impartiti in doua grupe si anume: carnivore (apartin teropodelor, din ordinul Saurischia, cu dinti ascutiti si curbati, de diferite marimi) si erbivore (ex. ornithopodele aveau o dentitie sub forma de cioc adaptata pentru smulgerea plantelor). Bucatile de plante mestecate erau impinse in stomac de muschii esofagului, iar acolo macinate si transformate intr-o pasta de pietrele stomacale – gastrolitii. Se banuieste ca dinozaurii detineau doua stomacuri la fel ca pasarile din ziua de azi. Erbivorele aveau un fel de burduf – o camera uriasa unde cu ajutorul bacteriilor se extrageau prin procesele de fermentatie substantele nutritive din plante atat de necesare metabolismului energic al animalului.

Cum era inima si cum se realiza circulatia sangelui la dinozauri?

Termenii de “animal cu sange cald” sau “animal cu sange rece” descriu diferentele dintre pasari, mamifere si restul animalelor vertebrate precum amfibienii sau reptilele, insa dinozaurii pradatori ar putea fi clasati in apropierea celor cu sange cald, iar cei erbivori (in special care aveau dimensiuni mari) la polul opus.

Citește și:  Trogonul violaceu (Trogon violaceus), o specie ce trăiește în pădurile tropicale

In ultimii ani au aparut numeroase controverse intre cercetatori, s-au pus multe intrebari cu privire la modul in care inima marilor dinozauri ar fi reusit sa pompeze sangele pana la creier. De exemplu, in cazul unui barozaur inalt de 12 m inima cantarea 1,6 tone si cu siguranta in acest scop lua din organism o cantitate mare de energie. In 1842 paleontologul englez Richard Owen sugera ca dinozaurii erau animale cu sange cald – teorie sustinuta mai tarziu cu o serie de argumente si de alti 34 cercetatori la simpozionul stiintific de la Drumheller din Canada.

Astfel – potrivit celor spuse de specialistul Richard Owen – in cazul in care un dinozaur ar fi fost un animal cu sange cald, ar fi trebuit sa dispuna de o inima cu 4 camere, iar prin adaptarea sa la viata pe Pamant avea nevoie si un sistem circulator avansat si puteau fi caracterizat aproape ca un “vertebrat cu sange cald”.

Dinozauri, Foto: brighton-hove.dbprimary.com
Dinozauri, Foto: brighton-hove.dbprimary.com

Cum era acuitatea vizuala a dinozaurilor?

Conform paleontologilor informatia despre lumea din jur era perceputa la dinozauri cu ajutorul acestor organe ale vederii – ochii – care prin dimensiunile lor mari se asemanau cu niste mingi de ping-pong si se gaseau in cele doua cavitati ale craniului numite orbite.

Se presupune ca dinozaurii erau precum pasarile din zilele noastre, in majoritatea cazurilor craniul lor prezenta orbite mari sau care atingeau dimensiuni semnificative, de exemplu teropodele carnivore pentru a putea vana noaptea aveau nevoie de ochi dezvoltati, pentru a putea aprecia cat mai bine distanta dintre ei si prada. Aceasta ,,vedere stereoscopica” depindea de pozitia ochilor – acestia nu trebuiau sa fie situati pe partile laterale ci mai mult in fata – asemenea pozitionare era caracteristica erbivorelor. Totodata acuitatea vizuala juca un rol important in cautarea partenerului, deoarece intr-un mediu cu multe specii, dinozaurii erau nevoiti sa recunoasca, respectiv sa deosebeasca partenerii si chiar sa distinga aceste semne de la distante mari.

Din pacate, cum s-a intamplat si cu alte parti moi ale corpului, urechile si ochii acestor animale preistorice nu s-au putut pastra si astfel banuielile cercetatorilor raman doar simple presupuneri – nu se poate sti cu siguranta daca dinozaurii se bucurau de un auz sau o acuitate vizuala multumitoare.

Producerea sunetelor

Ramane un mister si in ziua de azi de ce dinozaurii aveau orificiile nazale atat de mari. Unii cercetatori considerau ca unul dintre scopurile acestora ar putea fi emiterea de sunete. Multi au crezut ca masculul folosea aceste sunete in perioada rutului pentru a atrage femela, sau erau utilizate de toti membrii turmei pentru a se chema si organiza intre ei. Totodata la dinozauri tuburile osoase pot fi considerate si rezonatoare – ce aveau caracteristici acustice asemanatoare lemnului, sau similar cu cele ale instrumentelor de suflat. In ceea ce priveste puii dinozaurilor, la ei lipseau crestele rezonatoare de pe cap, sau nu erau suficient dezvoltate, astfel s-a ajuns la concluzia ca acestia nu puteau la inceput sa scoata sunete la fel ca adultii.

Pielea si coloritul corpului

Pe baza unor amprente fosile care au putut fi pastrate in conditii bune, cercetatorii au descoperit ca pielea era formata din solzi cu un aspect noduros si de marimi diferite, iar in unele locuri cum ar fi zona abdominala solzii erau mai mici (zona expusa mai putin razelor solare). De asemenea, ei au ajuns la concluzia ca era posibil ca pielea dinozaurilor sa nu fi fost gri (ca in cazul elefantilor, hipopotamilor, etc) ci sa fi avut o stralucire intr-o gama de nuante si culori de care astazi se bucura si reptilele. Cu siguranta la majoritatea speciilor paleta de culori era asortata cu cea a mediului in care traiau. Dinozaurii care traiau in zonele impadurite probabil aveau o piele in nuante de verde, in schimb cei care populau campiile intinse erau in nuante de brun si galben.

Dinozaurii aveau piele si pene?

Desi pentru unii pare de neimaginat si anumite specii de dinozauri ca pasarile de azi au avut pene, sau in orice caz s-au bucurat de un penaj primitiv. Cercetatorii chinezi si americani au ajuns la concluzia ca penele au aparut pe Pamant inainte de aparitia primelor pasari. Ei au studiat ramasitele fosile ale unui dromeozaur care a trait in perioada de inceput a Cretacicului si care sunt acum expuse la Muzeul paleontologic din provincia Liaoning – China. Astfel au constatat cu uimire ca penele acestui dinozaur se asemanau cu cele ale pasarilor de azi. Acest lucru i-a convins ca penele moderne si-au inceput evolutia la aceste animale preistorice – dinozaurii – cu mult inainte de aparitia pasarilor.

Ideea ca ar fi existat un dinozaur ce avea corpul acoperit cu pene a aparut atunci cand cercetatorii chinezi au descoperit ramasitele fosile ale speciei Sinosauropteryx. Se pare ca acesta avea un smoc de pene asezat chiar in varful cozii. Avand in vedere prezenta penajului la dinozauri s-a pus intrebarea la ce servea acesta unor astfel de animale masive si greoaie. Raspunsul a aparut imediat si nu avea legatura cu zborul – cu siguranta dinozaurii s-au servit de pene pentru a-si pastra temperatura corpului, deci penajul avea rol de izolator termic, la fel cum mamiferele se folosesc de par.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.