Părul uman, adică, in general vorbind, cele aproximativ 100 000 de fire de păr care ne împodobesc capul, reprezintă parte a identității noastre vizibile (fizice), prin culoare, lungime, stare de sănătate, formă, dar şi a celei nevăzute, prin incredibilele informaţii pe care le poate ascunde (şi pe care, în general, le ignorăm), este o reflectare a personalităţii noastre şi se constituie, de multă vreme, un element nelipsit din canoanele frumuseţii feminine sau masculine, diferite, evident, de la o epocă la alta, de la o ţară la alta, de la o cultură la alta.

Deşi preocuparea pentru aspectul părului este foarte veche, din vremea în care omul a devenit conştient de imaginea sa, cercetarea ştiinţifică a acestei părţi a organismului uman – al doilea ţesut din corp ca viteză de creştere (depăşit doar de măduva osoasă) – este destul de recentă, având nu mai mult de o jumătate de secol.

Curiozităţi despre părul uman

Curiozităţi despre părul uman
Curiozităţi despre părul uman
  • Părul uman începe să crească în a cincea lună de viață fetală. De la naștere, firul de păr creşte, în medie, cu un centimetru pe lună, cu un ritm mai accentuat pe timpul verii şi între vârsta de 15 – 30 de ani.
  • Părul este un filament cu structură cilindrică și este împărțit în două părți: o parte internă, compusă din rădăcină și folicul, și o parte externă – filamentul în formă de tijă care este părul vizibil. Foliculul, o depresiune în formă de tub în scalp, care închide rădăcina şi de unde începe creşterea firului de păr, este partea “vie”, spun dermatologii, iar fibra care iese din scalp şi care este atât de importantă pentru noi, este partea “moartă”.
  • Fiecare fir de păr are propriul său folicul, care variază în profunzime. Unul dintre lucrurile cu adevărat surprinzătoare ale corpului uman este faptul că foliculul are capacitatea de a continua să se regenereze astfel încât, de fiecare dată când un fir de păr cade în mod natural, acesta este înlocuit cu altul. O persoană sănătoasă poate pierde între 40 şi 150 de fire de păr pe zi.
  • Părul uman este foarte rezistent. Un fir de păr poate suporta o forță de tracțiune de până la 100 de grame, ceea ce înseamnă că un singur fir de păr ar putea susține un mic obiect, iar greutatea pe care totalitatea firelor de pe scalp o poate suporta, la modul teoretic, echivalează cu 10 tone.
  • Forma unui fir de păr, în secţiune, indică etnia posesorului – asiaticii au firul de păr foarte rotund, africanii îl au foarte plat, iar europenii îl au oval.

Ce înseamnă un par sănătos?

Chiar dacă, din punct de vedere biologic, părul (vizibil) nu este o structură “vie” şi chiar dacă, spun specialiştii, părul uman este indestructibil, aceasta nu înseamnă că nu există o diferențiere între părul sănătos și cel nesănătos.

Poluarea, stresul, expunerea prelungită la soare, alimentaţia inadecvată, aerul condiţionat, hidratarea deficitară, coafurile sofisticate (în cazul femeilor), absorbţia unor substanţe prin fluxul de sânge, transpiraţie sau sebum pot deteriora părul, care se rupe, îşi pierde strălucirea şi flexibilitatea, vârfurile firului de păr se despică (tricoptiloza) etc.

În prezent, pe măsură ce s-au acumulat tot mai multe informaţii ştiinţifice despre structura, ciclurile şi fazele creşterii părului uman, laboratoarele de cosmetică au produs o mare diversitate de produse de îngrijire – de la şampoanele clasice, adaptate tipului de păr, culorii, la şamponul colorant, şampon uscat (acesta putând fi folosit în orice moment, pentru a revigora părul şi a conferi o senzaţie de prospeţime), balsamuri, măşti, seruri etc.

O curiozitate este că termenul “şampon”, aparţinând astăzi limbajului comun, îşi are originea în limba hindi (limbă indo-ariană, vorbită în nordul Indiei) – în cuvântul “champna”, derivat din sanscrită (“capati”), însemnând “a masa”/ “a calma”. În subcontinentul indian, oamenii obişnuiau să folosească, din cele mai vechi timpuri, o varietate de ierburi și extractele lor ca șampoane.

Curățarea părului (champu) și masajul corporal, în timpul băii zilnice, a fost un adevărat “răsfăț” al primilor comercianți coloniali din India. Întorşi în Europa, ei au introdus noile obiceiuri învățate, inclusiv tratamentul pentru păr pe care l-au numit “șampon”. Lui Sake Dean Mahomed, călător, chirurg și antreprenor bengalez, îi este atribuită introducerea practicii șamponului (în engleză, “shampoo”) în Marea Britanie, obicei pe care el îl descria ca “un remediu pentru multe boli și care oferă o ușurare completă atunci când totul eșuează”. Cuvântul “şampon”a fost împrumutat ulterior în multe alte limbi.

Părul uman în cifre şi procente

Părul uman în cifre şi procente
Părul uman în cifre şi procente

Părul are o funcție de protecție – ajută la protejarea scalpului de radiațiile solare și de pierderea de căldură din corp. Totuşi, 75% din căldura din corpul nostru se disipează prin zona capului, în ciuda prezenței părului care servește și la limitarea acestei pierderi.

  • Dacă o persoană nu s-ar tunde niciodată de-a lungul vieții, teoretic, părul său ar putea ajunge la aproximativ 700 km lungime.
  • Procesul de creştere şi dezvoltare a firului de păr are trei faze: activă/ anagena (2-6 ani) – se referă la 85% din volumul părului, de tranziţie/ de regresie/ degenerare/ catagena (2-3 săptămâni) şi de stagnare/ telogena (2-6 luni, când firul de păr nici nu cade, dar nici nu mai creşte), aceasta din urmă vizând 10% din numărul firelor de păr; faza anagenă este specifică fiecărui individ şi determină lungimea maximă pe care firul de păr al acelei persoane o poate atinge.
  • Când este ud, părul sănătos se poate întinde cu până la 30% din lungimea lui.
  • Doar 2% din populaţia lumii are părul blond în mod natural, 1% din populaţia globală are părul roşcat (culoare frecventă la scoţieni – 13% din populaţie este roşcată), iar culoarea neagră/ castanie a părului este cea mai comună la populaţia lumii.
  • Diverse studii au arătat că cele mai multe fire de păr pe scalp le au caucazienii, mai multe decât ale asiaticilor şi chiar decât ale afro-americanilor.
  • La bărbaţi, în cele mai multe cazuri, calviţia este genetică şi se manifestă la aproximativ 80% dintre bărbaţii în vârstă de peste 60 de ani. Aceasta se produce numai în zonele cu receptori pentru hormonii androgeni (frontal şi în creştet).
Citește și:  Machiajul – o istorie de peste 5000 de ani. Doar o chestiune de estetică?

Părul uman – Ce informaţii ultrasensibile ascunde acesta?

Informatii ultra-sensibile in firul de păr
Informatii ultra-sensibile in firul de păr

Oamenii de ştiinţă – medici, toxicologi, ecologişti, arheologi – despică astăzi “firul în patru”, pentru că au înţeles că părul uman ascunde informaţii ultra-sensibile despre organismul nostru.

În 2015, analizându-se, în laborator, părul unor mumii vechi de peste 2 000 de ani, descoperite în Peru, cercetătorii de la Universitatea din Arizona au stabilit că respectivele persoane consumau în cantităţi mari pește și plante acvatice și au mâncat din abundență porumb, un aliment tipic pentru Anzi. O astfel de concluzie s-a bazat pe proporția diferitelor forme (grele sau ușoare) de azot și carbon, care se păstrează în păr.

Astăzi, se încearcă folosirea firelor de păr pentru teste de screening care evaluează nivelul mineralelor esenţiale, dar şi al celor toxice din organism (aşa numita “analiză minerală tisulară”, care măsoară nivelul de minerale din părul uman de la nivelul scalpului).

Se speră ca, prin astfel de analize, să poată fi determinate şi prevenite oboseala cronică, hipercolesterolemia, ateroscleroza, afecţiunile glandei suprarenale, ale tiroidei etc.

Părul uman – indicator al nivelului de stres

În 2012, un grup de cercetători americani şi islandezi au folosit cortizolul din păr ca indicator al nivelului de stres cronic, cunoscut fiind faptul că nivelurile prea mari sau prea scăzute de cortizol pot avea repercusiuni grave asupra sănătății, dacă persistă în timp. Dacă nivelul este ridicat, provoacă diverse complicații legate de diabet sau probleme cardiovasculare, iar dacă este prea scăzut, dureri pelvine sau tulburări psihice.

Perturbări în ceasul nostru biologic

Perturbari ale ceasului biologic
Perturbari ale ceasului biologic

Dacă ne este foame la prânz sau dormim seara, aceasta se întâmplă datorită ceasului nostru circadian (ciclul veghe – somn din aproximativ 24 de ore). Situat în hipotalamus, acest “ceas” acţionează la nivel celular prin activarea sau inhibarea anumitor gene, în funcţie de timp, ceea ce face posibilă „trezirea” sau „adormirea” proceselor fiziologice.

Cu toate acestea, celulele foliculilor de păr conțin și ele „gene ceas”. De aici și ideea oamenilor de știință japonezi de a lua fire de păr, la fiecare trei ore, de la aceleaşi persoane, pentru a studia activitatea acestor gene. Astfel au descoperit că, la cei care lucrează în schimburi, genele asociate cu tranziția somn-veghe, din celulele foliculilor de păr, se activează la mult timp după ce au fost “trezite”. Aceste tulburări pot avea consecințe grave, crescând în special riscul de atac de cord și de accident vascular cerebral.

Părul uman poate spune cauza decesului unei persoane

În 2001, un specialist în toxicologie, Pascal Kintz, a făcut un studiu legat de controversa morţii lui Napoleon, în 1821, şi a ajuns la concluzia că acesta a murit în urma ingerării de arsenic mineral. “Prezenţa acestei substanţe in păr – spunea toxicologul – indică faptul că împăratul a fost în contact cu această otravă în cele patru până la opt luni care au precedat moartea sa şi că acest produs a fost înghițit, și nu doar pus în contact cu șuvițele tăiate pentru a le conserva, așa cum era obiceiul în secolul al XIX-lea”.

Părul ajută la evaluarea expunerii noastre la poluanți

Anul trecut, 180 de participanţi la un summit privind poluarea cu mercur au participat, ca voluntari, la un experiment prin care s-a măsurat concentraţia de mercur din părul lor. La cei care veneau din mici state insulare, din diverse părţi ale lumii, unde consumul de ton şi de carne de rechin este foarte mare, s-a găsit o concentraţie de mercur de trei ori mai mare decât nivelul considerat ca fiind tolerabil.

Un alt experiment, din 2017, legat de prezenţa perturbatorilor endocrini ( Bisfenol S/ BFS, Bisfenol A/ BFA, utilizaţi în produse cu care intrăm zilnic în contact – sticle sau alte ambalaje din plastic, conserve, telefon, tuburi farmaceutice din aluminiu, ambalaje pentru creme, unguente etc.), responsabili de nenumărate boli, a relevat, prin analiza firului de păr, o cantitate uriaşă, extrem de periculoasă pentru sănătate şi ale cărei efecte se pot transmite şi generaţiilor următoare.

Părul uman poate dezvălui consumul de alcool și droguri

Analiza firului de păr poate arăta, şi la o diferenţă de zece zile, dacă cineva a consumat alcool, droguri, narcotice, prin urmele lăsate în foliculii de păr. Deja în Italia, Elveţia şi Germania, cei care se prezintă pentru recuperarea unui permis auto suspendat trebuie să se prezinte si la o analiză a firului de păr.

Aşadar, părul uman, podoaba noastră capilară, merită toată atenţia, indiferent de vârstă sau de alte caracteristici, nu numai pentru efectul estetic pe care-l conferă înfăţişării noastre, ci şi pentru că este oglinda stării de sănătate şi depozitarul unor informaţii extrem de sensibile, multe dintre acestea încă nedescifrate.

 

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.