Amplasată pe strada 9 Mai, nr. 48, Curtea domnească din Bacău a fost construită la finalul secolului al XV-lea şi este formată din Casa domnească, turnul-locuinţă şi Biserica Adormirea Maicii Domnului – Sfânta Precista.
Ridicată pentru Alexandru Vodă, fiul lui Ştefan cel Mare, Curtea domnească a servit în perioada 1481-1496 drept reşedinţă administrativă şi punct de control şi organizare a Ţării de Jos.
Biserica este ctitoria lui Alexandru Vodă şi a fost realizată în anul 1491, fiind zidită din cărămidă şi piatră. Lăcaşul de cult a fost, ulterior, renovat de către domnitorul Vasile Lupu în 1641 şi închinat Mănăstirii Trei Ierarhi de la Iaşi, ctitoria sa.
Casa domnească are un plan rectangular, cu dimensiuni de 17,90 metri lungime şi 8,50 metri lăţime. Din clădire, se mai păstrează în prezent doar pivniţa, compusă din două camere.
Încăperea mare are patru stâlpi, cu rolul de a susţine arcele de boltă. Conform documentelor epocii, Casa domnească era deja în ruine la mijlocul secolului al XVII-lea, reiese din jurnalul călătorului veneţian Marcus Bandini, din anul 1646.
Prima cercetare a locului a avut loc în perioada 1967 – 1968, când a fost scoasă la lumină o porţiune a Curţii, urmată de alte săpături arheologice între anii 1984 şi 1986, ocazie cu care s-a dezvelit şi o parte din fostul turn-locuinţă. Aici, s-au descoperit numeroase fragmente ceramice, monede datând din anii 1481, 1538, 1543, 1556, piese de uz casnic, precum şi multe obiecte din fier.
În anii 2001-2004, a avut loc o restaurare a întregului complex, aflat pe Lista Monumentelor istorice din judeţul Bacău. Biserica a fost resfinţită la 27 iulie 2004, când s-au împlinit 500 de ani de la moartea lui Ştefan cel Mare.
Turnul locuință, cu arhitectura sa distinctivă, a servit ca punct de apărare dar și ca rezidență domnească, reflectând complexitatea funcțiilor acestui sit. În vecinătate, Biserica Sfânta Precista, un exemplu remarcabil de artă religioasă moldovenească, continuă să inspire prin frumusețea și spiritualitatea sa.
