Sarbatoarea Craciunului reprezinta o zi speciala, in care fiecare om se retrage in sanul familei pentru a oferi si a simti iubire in jurul lui. De aceea, Craciunul mai este si supranumit sarbatoarea familiei, cu aceasta ocazie, familiile se reunesc, petrec timp impreuna si fac schimb de cadouri. Iar aceasta sarbatoare o petrece fiecare dupa traditiile cu care a fost obisnuit in functie de zona din care provin, pentru ca sunt atatea obiceiuri si fiecare sunt diferite dintr-o parte intr-alta. In zilele noastre, in traditiile de Craciun se regasesc atat obiceiuri imprumutate din lume, cat si obiceiurile specifice zonei.Va voi prezenta in cele ce urmeaza cateva dintre traditiile cele mai cunoscute din zona Moldovei.
Ignatul sau taierea porcului
Inainte de Craciun, pe data de 20 decembrie este Ignatul sau taierea porcului, traditie care inca este respectata in satele din Moldova, iar pasii care trebuie urmati sunt si ei respectati intocmai, moldovenii facand un adevarat ritual din aceasta traditie.Totul incepe in zorii zile de 20 decembrie, iar ziua este dedicata exclusiv taierii porcului, prepararii carnii si conservarii acesteia. In aceasta zi sunt preparate produse traditionale zonei, cum sunt caltabosii, sangeretele, toba, lebarul sau carnatii, iar imediat dupa taierea porcului s-a pastrat si obiceiul cunoscut acum de “pomana porcului”, unde cei care au participat la ritual beau tuica sau vin fiert si mananca din carnea porcului proaspat taiat, preparata prin prajire si servita alaturi de mujdei de usturoi si mamaliguta.
Desi, odata cu aderarea la UE, s-au impus norme mai stricte privind taierea porcului in stilul traditional, traditia aceasta isi are radacinile inca de dinainte de crestinism si se practica in continuare in satele moldovenesti, dar si in celelalte zone.
Colindatul
Ca simbolistica, colindatul este o urare in care se pun dorintele oamenilor, transmit voie buna si optimism si urarile merg la fel de departe precum imaginatia. Inainte, la colindat mergeau tinerii intre 18 si 20 de ani, se strangeau in grup si locuiau la unul din ei pe perioada sarbatorilor si nu aveau voie sa iasa prin sat decat in grup, intrucat colindele le faceau in acest grup ce avea denumirea de “ceata”. In Moldova, traditia colindatului deschide perioada celor 12 zile de sarbatoare cu ocazia Anului Nou. Acum, la colindat merg si copiii, si cei tineri, iar in unele sate din zona Moldovei inca se practica intreg ritualul.
Jocurile cu masti
Moldova este una dintre regiunile cele mai faimoase pentru numeroasele jocurile cu masti care se practica in perioada sarbatorilor de iarna. Printre acestea se numara “Jocul caprei”, “Jocul ursului”. Cel mai asteptat se pare ca este jocul ursului. Se spune ca ursul este animalul sacru al geto-dacilor, iar de aici se poate trage concluzia ca traditia este una foarte veche, in care obiceiurile s-au pastrat de la o generatie la alta. Pentru jocul ursului, mai multi tineri se intalnesc si pregatesc cele necesare jocului, masca si costumul. Cel care va intra in pielea ursului se va imbraca cu o haina de blana lunga, care trebuie sa fie impodobita cu ciucuri, iar pe cap va purta un schelet din lemn, decorat si imbracat intr-un material din panza. Pe langa personajul central, alaturi de el mai participa si cei care vor canta la acordeon, la tobe, cei care vor spune povestea ursului, vor mai fi personaje care spun diverse texte si care danseaza.
La finalul jocului, ei trebuie sa transmita cele mai frumoase urari celui care a fost colindat, iar ca recompense trebuie sa primeasca bani si colaci. In schimb, “jocul caprei” a fost inainte un ceremonial al unui cult, care presupunea omorarea, jelirea, inmormantarea si invierea caprei, iar batranii considerau capra ca fiind prevestitoare de vreme, daca aceasta va fi buna sau rea, iar in prezent acest joc este menit sa aduca prosperitate celui pe care il colinda, dar si pentru a pastra aceasta traditie antica de a se prezenta costume, masti, jocuri si cantece si este jucat pentru sporul anului ce vine, pentru spor la recolte, la animale si in gospodarii. La fel ca in jocul ursului, colindatorii sunt rasplatiti cu bani si cu colaci.
Sorcova
Practicata in prima zi a anului, de preferinta ca primul care sorcoveste pe cineva sa fie un baiat, deoarece inseamna prosperitate si belsug. Urarea in sine se facea dintr-o ramura abia imbobocita de la un pom, sau in prezent, dintr-un pat cu flori din hartie colorata. Urarea se face pentru tinerete, pentru putere, prosperitate si sanatate. Cuvantul sorcova vine din limba bulgara si inseamna “verde fraged”.
Pomul de Craciun
Un alt obicei, preluat in zona Moldovei, la fel precum in celelalte zone este impodobirea bradului de Craciun, ritual ce a fost preluat din Occident. Impodobirea bradului de Craciun isi are originea in Germania pagana, unde era impodobit de un calugar ca sa simbolizeze Sfanta Treime datorita formei sale triunghiulare.Trepat acest obicei a fost preluat de crestinism, alaturi de alte ritualuri pagane, pentru a fi adaptate ca facand parte din religia crestina. La romani, si mai ales in Moldova, nu a existat aceasta traditie, bradul fiind impodobit doar la nunti sau la moartea unui tanar virgin sau a unei fete mari. In prezent, acest obicei este tinut peste tot in lume, fiecare decorand bradul fie in culorile clasice ale Craciunului, fie dupa modernismul de azi in culori care pleaca de la albastru, verde si pana la mov inchis.
