De ce oferim martisoare si ce mai inseamna martisorul in prezentul obscur printre toate ghinioanele care se aduna zilnic in viata omului va fi un semn de intrebare macar pentru inceputul primaverii, pe care prea putini si-l mai lasa in gandire. Martisorul are un simbol foarte puternic, avand in spate si o legenda la fel de puternica si frumoasa in acelasi timp. Ea spune ca Soarele a venit pe pamant luand chipul unei fete fermecatoare pe care un zmeu rau a furat-o si a tinut-o inchisa in palatul sau. Astfel pamantul a ramas fara lumina, oamenii fara veselie, pana si copiii au uitat sa mai zambeasca, iar jocurile au devenit si ele de domeniul trecutului. Insa un tanar curajos, vazand toate acestea a decis sa mearga sa se lupte cu zmeul si sa redea astfel lumii intregi speranta, bucuria si lumina, deci sa o elibereze pe fata.
Dupa ce un an intreg a cautat palatul, in cele din urma l-a gasit si l-a doborat pe zmeu, pe frumoasa fata (Soarele) a eliberat-o, ridicandu-se la cer si astfel a redat lumii speranta, lumina, iar odata cu asta s-a instalat primavara pe pamant, plina de minunatii. Tanarul curajos insa era mult prea ranit si nu a mai putut pleca din palat si a ramas acolo sangerand, pana ce si-a dat duhul, iar sangele sau s-a scurs pe zapada cea alba si peste tot pe unde era sange, au inflorit ghiocei, care vesteau primavara. Astfel lumea a decis sa il cinsteasca pe tanar, purtand la fiecare inceput de primavara, o ata, formata din doua fire, unul alb si unul rosu, la capete cu canafiori.
Ata rosie simbolizeaza dragostea, daruinta, curajul si jertfa, iar ata alba simbolizeaza puritatea, zapada si nu in utimul rand ghioceii, ca si prima floare de primavara. Deci, de ce daruim martisor, e lesne de inteles din aceasta istorioara, care oricat ar fi ea de ireala, macar are un simbol puternic si astfel motivatia noastra are radacini mitice, legendare. Martisorul il daruim ca simbol al primaverii, ca izbanda a binelui asupra raului si ca dragoste fata de frumos, adica fata de femei, ele fiind reprezentantele acestui concept.
Un alt mit, din Republica Moldova, povesteste cum in prima zi de martie, Primavara, o prea frumoasa fata, se plimba pe la marginea unei paduri si a zarit in zapada cum se chinuia un ghiocel sa iasa la suprafata si dorind sa il ajute a dat totul la o parte, insa Iarna s-a infuriat groaznic pe ea si a dat ger si vant naprasnic ca sa distruga gingasa floare. Astfel, ghiocelul a inghetat, insa primavara l-a acoperit cu mainile sale firave si ranindu-se la mana in maracini, a inceput sa curga sange. Un strop fierbinte a atins floarea si astfel a prins iar viata. Deci Primavara s-a declarat invingatoare asupra Iernii si culorile snurului, ale martisorului, simbolizeaza durerea, sangele fetei cazut in zapada, peste ghiocel. Deci iata inca un motiv pentru care martisorul reprezinta victoria binelui asupra raului, dragostea, finetea si feminitatea.
De ce oferim martisoare daca nu din dorinta de a ne aminti de toate victoriile binelui ce au avut loc asupra raului, de gingasie si de feminitate, de bunatate si sacrificiu. Si tocmai acest micut snur, cu alb si rosu este cel care trebuie sa ne porneasca toate aceste sentimente din suflet, sa nu uitam niciodata ca dupa intuneric se va face si lumina, intr-un tarziu si sa nu uitam ca dragostea poate sa invinga orice obstacol, iar sacrificiul este cel care da viata. Astfel oferim martisoare pentru a simti macar primavara ca natura invie, ca frumusetea ia o forma si ca tot ce e pornit din dragoste poate sa ofere numai bine si numai bucurii, veselie, viata, gingasie, motiv pentru care tocmai femeilor le este acest micut dar indreptat. Chiar daca cu timpul martisorul, deci snurul cu alb si rosu, a devenit mult prea accesorizat, alaturandu-i-se fel si fel de zorzoane, fara el, 1 si 8 Martie nu ar mai purta numele de Martisor!
