Ne confruntam pe tot parcursul vietii cu situatii surpriza care ne strica planurile.
Omul pe langa altele, are capacitatea de a prevedea elementele surpriza ce pot aparea pe parcursul unor evolutii. Previziunea are rolul de a-l ajuta pe om sa isi pregateasca din timp mijloacele de actiune.
Desi poate nu am constientizat pana acum, luam decizii inca de la nastere si pe tot parcursul vietii.
In mare parte, eficientizarea actiunilor omului depind de calitatea previziunilor sale.
Esenta actului de decizie consta in previziunea rezultatelor diferitelor actiuni posibile si alegerea unei anumite directii de “atac”. Mai simplu, previziunea este ceea ce il defineste pe om, este cel mai important semn care indica autenticitatea personalitatii si comportamentului unui individ.
Decizia a fost privita mai mereu ca fiind functia esentiala a conducerii.
De-a lungul timpului s-au dat mai multe definitii deciziei. Mai pe intelesul tututor, procesul decizional consta intr-o modificare a comportamentului declansata de dorinta de a realiza un anumit obiectiv.
Insa ca si fenomen psihologic, decizia are natura multipla. O data ca si fenomen psihologic individual, adica decizia luata de un sigur individ si decizia colectiva.
In cazul deciziilor colective, in centrul problemei nu se mai afla un singur individ, ci un grup, un colectiv uman. Aici se au in vedere necesitatile intregului grup. Aceste nevoi trebuie satisfacute prin intermediul deciziei.
Dupa cum bine stiti, a conduce inseamna totodata si a lua o decizie. Orice activitate a unui bun conducator implica si nevoia de a lua decizii. Iar daca va intrebati cu ce lucreaza managerii, raspunsul este: “cu decizii”!
Decizia este in mare parte corelata si cu viteza cu care se dezvolta informatiile si tehnologia, de aceea trebuia privita ca un proces rational, nu ca unul bazat doar pe capacitatile decidentului.
Revenind la decizia individuala, aceasta indica trasaturile individuale ale fiecarui decident. Rolul ei este acela de a indica tipul de comportament decizional dar si de a-l forma. Este suficient sa cunoastem trasaturile de personalitate pentru a ne putea da seama de comportamentul decizional.
In mediul business, decizia ocupa un rol foarte important. De ce? Pentru ca atat succesul cat si esecul activitatii unui manager depind de calitatea deciziilor pe care le ia. Capaitatea unui decident este evaluata in raport cu rationamentul sau. Facand o conexiune logica intre informatiile corelante pe care le detine si problema cu care se confrunta, trebuie sa aleaga cea mai buna decizie.
In ziua de astazi, luarea unei decizii manageriale tinde sa se bazeze si pe metoda persuasiunii si a convingerii. De ce se intampla acest lucru? Pentru ca managerul trebuie sa fie capabil sa isi convinga interlocutorii ca au interese comune. Rolul managerului in cadrul oricarei organizatii este printre altele acela de a convinge angajatorii ca organizatia exista datorita lor si pentru ei.
Studiile au aratat ca peste 90% din companii inca mai apeleaza la managementul “autoritar”. Insa acest lucru nu va mai dura mult timp pentru ca noua generetia tinde sa nu mai accepte nici birocratia, nici sistemenele piramidale. Se va merge din ce in ce mai mult pe decizia la nivelul colectivitatii, pe managementul persuasiunii.
Decizia colectiva mai presupune si grabirea comunicarii, dispersarea informatiilor catre toate treptele organizatiei, nu numai la nivelul conducerii.
In mediul afacerilor, avantajele deciziei colective sunt multiple. In primul rand, trebuie avut in vedere ca un grup dispune de mult mai multe informatii si cunostinte. Insumate, aceste cunostinte formeaza o baza mult mai mare de informatii care duc la luarea unei decizii. Se iau in calcul mai multe variante, se analizeaza consecintele fiecarei idei. De aceea, calitatea deciziei luata intr-un grup este net superioara celei luata de o singura persoana.
Exista si situatii cand este mai bine ca decizia sa fie luata de o singura persoana. Este vorba de problemele simple, de rutina care necesita, dupa cum am spus si mai sus, un algoritm logic. Dar in cazul problemelor complexe, neprevazute, este indicat ca deciziile sa fie luate in cadrul unui grup.
Desi decizia colectiva este o procedura relativ noua, atrage si anumite dezavantaje. Luarea unei decizii in cadrul colectivitatii consuma foarte mult timp din cauza divergentelor ce pot aparea. Poate atrage in acelasi timp conflicte generate de parerile diferite.
In general, decizia presupune compromisuri. Se ajunge la o solutie care nu este neparat cea optima insa tinand cont ca este vorba de o colectivitate, decizia trebuie sa impace mai multe puncte de vedere.
De exemplu, pentru o calitate cat mai ridicata a deciziei se poate apela la diverse tehnici precum Delphi, Gordon, promovarea controversei si bine-cunoscuta tehnica a brainstorming-ului.
Ne confruntam cu luarea unei decizii atat la locul de munca cat si in viata personala. Ideal ar fi sa ne folosim experienta, intuitia, rationamentul la maximum pentru a nu ne intreba mai tarziu: “ Ce s-ar fi intamplat daca…?”.
