Discutiile din ultima vreme legate de introducerea predarii tehnicilor de argumentare si dezbatere in cadrul materiilor studiate la liceu este una dintre putinele cu adevarat relevante pentru elevi care au aparut in ultima vreme. Acest pas ar fi doar unul mic pentru practicarea dezbaterilor academice la nivel larg in scolile din Romania, unde din pacate se incurajeaza mai mult memoratul referatelor decat gandirea critica.
Desi suna pompos si pretetios, conceptul de dezbateri la nivel academic este una dintre cele mai bune metode de invatare pe care le poate alege un elev. Desi ironizati uneori ca tocilari, practicantii acestei activitati sunt in mod sigur orice altceva, mai putin elevi care memoreaza carti intregi. Prin dezvoltarea gandirii analitice, culturii generale, cunostintelor despre erorile de gandire, dar si a increderii in sine, dezbaterile pregatesc cu adevarat un licean pentru viitorul la facultate, unde sunt sanse mari ca profesorii sa nu fie la fel de impresionati de capacitatea lor de a recita un curs intreg.
Desi, din pacate, inca nu sunt suficienti profesori pregatiti pentru educa elevii in spiritul dezbaterilor academice, fenomenul se extinde rapid si usor de la un liceu la altul, ba chiar si in scolile generale. Spre deosebire de alte ONG-uri zgomotoase, dar cu putine actiuni in spate, ARDOR (Asociatia Romana de Dezbateri, Oratorie si Retorica) se poate lauda cu educarea a sute de tineri, multi dintre ei ocupand in prezent pozitii inalte, fiind adevarati profesionisti in domeniul lor (training, avocatura, educatie, politica). Cu filiale in multe dintre judetele tarii, asociatia ofera aproape in fiecare an programe de pregatire a profesorilor pentru a crea cluburi in propriile scoli, acestia ajungand la randul lor sa se bucure de prestigiu si aprecierea elevilor. Premiat anul acesta la Premiul I pentru Educatie la Gala Societatii Civile, ONG-ul include in marea majoritate profesionisti dedicati cu adevarat educarii tineretului.
Pentru liceu profesorii interesati pot aplica formatul Karl Popper, numit dupa marele filosof si ganditor. Usor de invatat in cadrul trainingurilor mai sus mentionate, formatul include o “confruntare” intre doua echipe a cate 3 jucatori, care sustin sau sunt contra unei motiuni propuse spre dezbatere. Fiecare vorbitor trebuie sa convinga atat prin continut, respectarea regulilor dezbaterii, dar si prin rundele de intrebari pentru a atrage arbitrul in favoarea echipei sale. Acest tip de dezbateri academice este foarte structurat, fiind creat pentru tarile fost-comuniste pentru a incuraja cetatenii sa isi faca opiniile cunoscute intr-un mod eficient. In prezent se foloseste des pentru licee, intrucat este mai organizat si mai usor de urmarit. Un alt format, folosit in competitiile internationale si numit World Schools, pune mai mult accent pe stil, structura fiind mult mai relaxata si subiectele mai libere.
Pentru inceput, profesorii si elevii pot aborda subiecte simple precum “Televiziunea are mai multe avantaje decat dezavantaje” sau “Interzicerea posesiei armelor este justificata”, urmand ca cele doua echipe sa isi confrunte ideile pentru a dovedi ca motiunea este justificata sau nu, si distrand-se in acelasi timp. Cu timpul, pot participa si la competitiile de profil, regionale si nationale, unde pot sa dezbata subiecte mai complexe precum legea adoptiilor, primavara araba sau imbunatatirea sistemului invatamantului.
Avantajele pentru elevi sunt evidente. Chiar daca nu castiga vreun premiu importat pe parcursul “carierei” lor, schimbarile cognitive si personale sunt evidente. Tanarul va invata astfel sa isi sorteze singur informatiile necesare, sa le ordoneze logic si sa stabileasca sisteme tip cauza-efect. Invatarea se va transforma dintr-un proces infernal de memorare intr-o activitate rapida si eficienta. Cultura generala acumulata din citirea ziarelor, cartilor si revistelor dedicate politicii, faptelor diverse, educatiei sau psihologiei va facilita activitatea scolara, pana in punctul in care invatatul in sine nu va mai ocupa ore intregi. De fapt, rar s-a vazut practicant al dezbaterilor academice care sa ia note mici la examene sau care sa nu intre la facultatea dorita.
Interactiunile din timpul competitiei vor facilita un sentiment de apartenenta a unui grup elitist, astfel tinerii avand acces la mai multe perspective, inclusiv de ordin social. Relatiile de prietenie si colegialitate create in timpul acestor evenimente sunt foarte apreciate de toti cei care iau parte la ele, iar organizatorii nu au decat de castigat. Un alt avantaj clar este faptul ca participantii calatoresc prin toata tara pe bani relativ putini, pentru a participa la competitii, avand parte de mai multe calatorii decat si-ar permite in mod normal.
Dezbaterile academice pot fi continuate si la facultate, sau chiar incepute aici deoarece niciodata nu e prea tarziu sa scapi de teama de a vorbi in public. Mai multe facultati din Iasi, Timisoara, Cluj-Napoca sau Bucuresti ofera programe de dezbateri parlamentare, fie ele in stil britanic sau american pentru educarea studentilor in afara cursurilor formale. In cadrul acestor tipuri de dezbateri sunt doar doi jucatori in echipa, intrebarile sunt spontane, iar temele mai complexe (imigratia, problemele din Sudan, criza economica), uneori subiectele fiind adapate si profilului facultatii. In aceste cazuri insa, studentii se organizeaza singuri, avand insa atat sustinerea ARDOR, cat si a unor profesori universitari, acestia recunoscand ca e greu sa te tii departe de lumea dezbaterilor academice.
