Este de-a dreptul savuros sa urmarim, in perioada sarbatorilor de iarna, nervii ce se ascund in aglomeratie, in marile magazine, printre rafturile burdusite din plin cu produse la promotii, pe strazile luminate si cu cate un Mos Craciun anorexic ici colo. Totodata, se intampla destul de rar ca o simpla iesire din casa, inainte cu cateva zile de Craciun, sa nu se transforme intr-o adevarata aventura, intr-un maraton in care, paradoxal, ajungem doar sa ne zvarcolim cu mainile pe volan in fata unei forfote cu iz de sarbatoare. Plus, trebuie sa recunoastem: daca nu avem experienta in manevrarea carutului prin supermarket, ar fi bine sa stam acasa, cu ochii pironiti pe tavan, in speranta ca vom gasi o solutie din care sa iesim fara parul valvoi, nezgariati, respectiv necalcati in picioare.
Insa daca ne dorim cu tot dinadinsul sa fim noi cei vanjosi, cei puternici care dau coate in stanga si-n dreapta sa mai prinda cel putin doi cozonaci calzi, atunci nu ne ramane decat sa ne urcam in masina si sa pornim spre cel mai apropiat supermarket. Chiar si asa, uitam un aspect: toate aceasta forfota are izul sarbatorilor de iarna, Craciunului ori, de ce nu, Revelionului, oamenii uitand exact simbolistica sarbatorilor de iarna. Faptul ca ne dorim sa ajungem acasa cu bratele burdusite de cozonaci, carnuri si alte alimente la promotii este justificabil, insa faptul ca ajungem sa ne calcam in picioare pentru o jumatate de leu reducere este cu totul altceva. Pe de alta parte, e drept ca multi dintre noi ajung in aceasta situatie din cauza lipsei de timp, mai cu seama, din cauza locului de munca mult prea solicitant.
Apoi, unora dintre noi ne plac cumparaturile-maraton, agitatia, altfel nu mai simtim ca se apropie sarbatorile de iarna. De aici, ajungem, bineinteles, tot la simbolistica acestor sarbatori, la perceptia generala a oamenilor vizavi de un concept, ce se modernizeaza, se schimba, rasfrangandu-se, in acelasi timp, asupra acestor factori mai mult sau mai putin placuti pentru noi toti. Exact in baza acestei idei, foarte multe persoane aleg sa-si petreaca sarbatorile de iarna departe de casa, eventual, intr-un loc linistit, hat departe de toata forfota ce ne aduna ridurile in mijlocul fruntii.
Si niciunul dintre noi nu ramane impasibil: ajungem sa iesim din masina, sa urlam din toti plamanii, sa injuram, toate acestea insotite de gesticulari si ridicari ale picioarelor. In magazin, de asemenea, ii privim pe ceilalti cumparatori ca pe dusmanii de sezon, pe care trebuie sa-i invingem. Nu putine au fost datile cand am asistat la o adevarata lupta pe frontul unui raft, cand oamenii se impingeau, mai ceva ca-n razboiul troian, pentru a prinde cel din urma produs. Si daca ne gandim ca, de fapt, platim pentru acel produs, ne-ar fi cu putinta sa ne deprimam, pana la urma, ducem o lupta dubla: prima pentru a cumpara un produs, iar a doua pentru a-l gasi.
Si totusi, sa facem un exercitiu de imaginatie: de pilda, cu 2 zile inainte de Craciun, luam decizia, inspirata sau nu, sa facem ultimele cumparaturi. Alegem cel mai apropiat supermarket. Spre surprinderea noastra, magazinul este aproape gol, desi, de regula, de-acolo, isi faceau cumparaturile foarte multi oameni. Bineinteles ca tot farmecul dispare, ne simtim stingheri, nu mai avem niciun motiv de lupta. Ne plimbam agale prin magazin si mai sa nu ne vina sa cumparam nimic. Unde-s luptele? Unde-i aglomeratia? Dar copiii plangaciosi, care cer jucarii de un metru?
Vrem razboi, nu vrem pace, acestea ne dorim in preajma sarbatorilor de iarna, altfel, nimic nu mai are absolut niciun farmec. Si aceasta teorie nu o sustinem noi, nicidecum, ci sociologii si, desigur, studiile aferente. Insa toate acestea construiesc simbolistica sarbatorilor de iarna? Intr-o oarecare masura, da, caci atunci cand obisnuinta intervine, si noua simbolistica se adapteaza vremurilor, respectiv se inradacineaza. Cu toate acestea, sa nu uitam simbolistica sarbatorilor de iarna de altadata, intrucat, numai in aceasta maniera, vom reusi sa mai pastram intact ceea ce, odinioara, insemna ceva. Atat timp cat avem familia langa noi, i-am adunat in jurul mesei pe cei dragi, a venit si Craciunul, au sosit si sarbatorile de iarna. Aceasta este perceptia care ar trebuie sa ne locuiasca toate gandurile in perioada despre care vorbim. Si chiar daca inainte de Craciun, inainte de Revelion, razboiul cumparaturilor, al masinilor izbucneste, sa nu uitam ca, mai apoi, se va asterne pacea. In definitiv, acolo unde e cald, poate fi si frig, unde e lumina, poate fi si intuneric, unde e razboi, poate fi si pace, dar si invers.
De asemenea, cu totii ne amintim de cadourile pe care le-am primit de Craciun, de sunetele suspecte pe care le auzeam in acea noapte plina de mister, ori pe care le cautam cu disperare, in speranta ca il vom descoperi la „locul crimei” pe batranelul cu costum rosu, cu parul si barba alba, cu totii ne amintim de zilele in care ne-am impodobit bradul, zile, care, de altfel, erau veritabile ritualuri, am fi noi tentati sa spunem, adevarate simboluri ale Craciunului. Si nu ar fi nimic gresit in aceasta gandire. Bradul este un simbol al Craciunului, acesta apropiind in jurul sau oamenii, totodata, sub el „aparand” si cadourile.
Chiar daca sunt simboluri, nu putem spune ca simbolistica sarbatorilor de iarna se rezuma doar la cadouri, ori la bradul de Craciun, in niciun chip, ci mai mult la ceea ce se aduna in jurul acestora, la spiritul sarbatorilor, daca se mai poate numi astfel, ori daca mai putem vorbi despre un asemenea concept. In fond, simbolistica sarbatorilor de iarna este pe cat de diferita, pe atat de subiectiva, pentru fiecare persoana in parte, sa nu mai spunem ca am auzit de atatea ori, cel putin in anii trecerii spre maturitate, ca „nimic nu mai e cum era odata, mai ales Craciunul”. In sfarsit, cert este ca atat bradul, cat si cadourile din jurul lui ne fac fericiti, daca nu pe noi, pe cei mici cu siguranta.
