Dinozaurul Abelisaurus, cunoscut si sub denumirea de ,,Soparla lui Abel”, a trait in era Mezozoica, in Cretacicul superior, cu aproximativ 80 de milioane de ani in urma.
Craniul fosilizat al acestui dinozaur a fost descoperit in anul 1980, in regiunea Comahue din Argentina, de catre Roberto Abel. Pornind de la acest craniu a fost reconstituit aspectul complet al acestui fioros carnivor, s-a estimat lungimea sa ca fiind de 7-8 m, inaltimea de 3 m si greutatea de 1,5 tone. Specia a fost numita in anul 1985, drept Abelisaurus comahuensis, de catre paleontologii Fernando Novas si Jose Bonaparte, pornind de la numele regiunii unde a fost descoperit craniul respectiv.
Aceasta creatura era mai mare decat un crocodil, cantarea cam cat un rinocer din zilele noastre, avea membrele posterioare mai musculoase si mai puternice, iar cele anterioare mult mai mici si mai apropiate de umeri, ceea ce facea ca mersul sau sa fie biped. Cu siguranta era un carnivor feroce, care pentru a vana isi folosea dintii, dar si ghearele ascutite cu care erau inzestrate toate cele patru membre.
Din acest punct de vedere se asemana foarte mult cu dinozaurul Carnotaurus sastrei care avea in plus deasupra capului doua coarne triunghiulare ca niste aripi, pozitionate exact desupra ochilor.
Craniul acestui Abelisaurus avea o forma alungita, maxilarele erau foarte puternice, prevazute cu dinti ascutiti si curbati, bine adaptati pentru a rupe bucati mari de carne din corpul victimelor pe care acest dinozaur le ataca. Coada era groasa la baza si ascutita la varf, era purtata mai mult deasupra solului si folosita drept balansoar, dar si ca arma de aparare in caz de atac, iar pielea era probabil destul de groasa, acoperita cu solzi ososi.
Dinozaurul Abelisaurus face parte din ordinul Saurischia, familia Abelisauridae.
