Dinozaurii Dacentrurus au fost animale erbivore de 6-7 m lungime care populau zonele cu paduri, cu vegetatie abundenta, din apropierea malurilor de ape, traiau in turme alcatuite din sute de exemplare, comunicau foarte bine intre ei si se hraneau cu plantele de la nivelul solului.
In anul 1857, paleontologul Sir Richard Owen a descris si a numit aceasta specie drept Omosaurus armatus, pe baza ramasitelor fosile descoperite pe intreg continentul european, mai ales in Anglia, Franta si Portugalia. Cativa ani mai tarziu, in anul 1902, paleontologul Frederic Lucas numeste aceasta specie drept Dacentrurus armatus.
Acest animal preistoric a trait in era Mezozoica, din perioada Jurasicului mediu pana in Jurasicul superior, cu aproximativ 150 de milioane de ani in urma. Era un animal foarte agil si destul de flexibil in ciuda blindajului sau ce se intindea din zona cefei pana la capatul cozii.
Zona gatului si partea anterioara a spatelui erau acoperite cu placi osoase mari de forma unor varfuri de sageti uriase. De la mijlocul spatelui si pana la baza cozii erau doua siruri de placi osoase de dimensiuni foarte mari, care strajuiau flancurile coloanei vertebrale. Coada lunga si puternica era protejata de cateva perechi de spini grosi, ososi, foarte ascutiti, adevarate arme de aparare impotriva dinozaurilor pradatori.
Placile osoase nu erau fixate sau prinse de schelet, ele erau prinse sau implantate in piele si astfel formau un zid de aparare sau un scut ce proteja corpul dinozaurului. Unii cercetatori considera ca aceste placi erau acoperite cu piele groasa bogat vascularizata, ceea ce ajuta animalul sa-si controleze schimburile de caldura cu mediul inconjurator.
Din acest punct de vedere, functia lor a fost comparata cu cea a urechilor de elefanti din zilele de azi. Tepii de pe coada acestui Dacentrurus au fost asemanati cu coarnele de tauri, iar rolul lor a fost cu siguranta de combatere a atacului din partea unui dinozaur pradator. Orice lovitura aplicata cu coada sa putea provoca rani foarte grave pe corpul oricarui animal ce traia in acea vreme.
Membrele posterioare erau foarte lungi si robuste, aveau oasele mari, coapsele largi, insertiile musculare puternice, iar cele anterioare putin mai mici dar suficient de dezvoltate pentru ca mersul acestui dinozaur sa fie patruped. Toate cele patru membre se terminau cu labe puternice, degete groase si gheare copitate.
Deoarece dintii acestui mare erbivor nu faceau fata procesului de maruntire a bucatilor de vegetale, erau inghitite pietre stomacale numite gastroliti care cu ajutorul marginilor taioase macinau bucatile de plante in interiorul stomacului. Cand pietrele se toceau erau aruncate afara si inlocuite cu altele noi cu muchiile mai taioase si mai adecvate acestui scop.
Dinozaurul Dacentrurus face parte din ordinul Ornithischia, familia Stegosauridae.
