Pe teritoriul cretacic al Asiei, cu aproximativ 130-125 de milioane de ani in urma, a trait dinozaurul Harpymimus – singurul teropod care popula zonele desertice din acea vreme si care se hranea ca orice omnivor atat cu plante, cat si cu insecte. Particularitatea acestui animal cu aspect de pasare consta in faptul ca avea pe maxilarul inferior al botului doar 10 dinti mici, ingusti, rotunzi si ascutiti. Botul sub forma de cioc nu era foarte puternic, insa ii permitea sa rontaie insectele si plantele fragede de pe sol.
Faptul ca membrele anterioare erau slab dezvoltate, lungi, dar subtiri, terminate cu degete inguste si gheare ascutite arata ca avea capacitatea doar sa apuce manunchiurile de plante spre a le aduce in apropierea botului si sa vaneze numai animalele de dimensiuni mici. Se banuieste ca Harpymimusul avea talentul si abilitatea de a fura ouale din cuiburile altor dinozauri, dar in acelasi timp era capabil sa moara langa ouale din propriul cuib.
Conformatia membrelor posterioare foarte lungi si musculoase arata ca dinozaurul se deplasa biped, demonstreaza capacitatea sa de a alerga cu viteza mare de aproximativ 50 km/ h si a face salturi ample mai ales cand dorea sa prinda insectele din zbor. De asemenea, acuitatea sa vizuala era foarte buna si mirosul foarte fin, putea sa vada la distante mari si sa simta micile vietati imediat.
Ramasitele sale fosile au fost descoperite in Mongolia si descrise de paleontologii Barsbold Rinchen si Perle Altangerel in anul 1984. Specia a fost numita Harpymimus okladnikovi. Cercetatorii au estimat lungimea unui exemplar adult la 3 m si greutatea la 125 kg.
Dinozarul Harpymimus face parte din ordinul Saurischia, familia Harpymimidea.
