Pe baza ramasitelor fosile – un craniu aproape complet – descoperite in anul 1971 in Desertul Gobi, in Mongolia, paleontologul Nowinski a descris specia Nemegtosaurus mongoliensis care se banuieste ca a trait in era Mezozoica, in Cretacicul superior, cu aproximativ 75 de milioane de ani in urma.

In urmatorii ani s-au gasit mai multe fosile ale acestei specii in Asia, astfel in anul 1977 paleontologul Dong numeste o noua specie Nemegtosaurus pachi – pe baza unui alt craniu descoperit in straturile superioare cretacice in Xinjiang, in China. Pe baza studiilor facute asupra acestor fosile, in anul 1977, paleontologul Wilson a sugerat ca aceste doua specii ar putea fi una si aceeasi.

Nemegtosaurus mongoliensis 1

Aceste cranii partiale prin aranjamentul special al oaselor si fragmentelor de oase, mai ales a celor din zona botului, au oferit informatii paleontologilor cu privire la modul cum au fost deformate si distruse in timpul conservarii de-a lungul timpului.

Se pare ca prin compresia transversala a craniului anumite oase au fost mutate de la locul lor si interpuse intre altele, astfel aspectul fiecarui craniu aparea foarte mult deformat. Cercetatorii au realizat o reconstituire a acestor cranii si au descris aspectul si modul de viata al speciei. Ei au estimat lungimea unui Nemegtosaurus adult ca fiind de 12-15 m si greutatea de 10 tone.

Pe baza evaluarilor facute in legatura cu filiatia speciilor si respectiv cu dezvoltarea acestora in timp, cercetatorii au asemanat Nemegtosaurusul cu alte specii care aveau acelasi stil de viata – cu Dicraeosaurus, Quaesitosaurus si Diplodocus. Cel mai bine se apropia de dinozaurul Diplodocus tinand cont de forma si proportiile craniene.

Craniul unui Nemegtosaurus avea o forma alungita, se termina cu botul usor arcuit, iar in partea anterioara a maxilarului avea o serie de dinti ascutiti, lungi si conici.

Citește și:  Dinozaurul Camarasaurus, un sauropod de dimensiuni mai mici

Nemegtosaurus

Dinozaurul isi folosea acesti dinti la smulgerea manunchiurilor de plante de pe sol, a frunzelor copacilor sau a plantelor acvatice, iar datorita faptului ca partea inferioara a maxilarului era lipsita de dinti bucatile vegetale erau inghitite aproape intregi si in stomac, erau macinate cu ajutorul unor pietre stomacale – numite gastroliti – care aveau rolul de a usura digestia.

Procesul de macinare era foarte lent, de aceea abdomenul era foarte larg, pentru a depozita o cantitate mare de hrana. Animalul inghitea regulat aceste pietre, iar cand muchiile lor se toceau, erau aruncate afara si inlocuite cu altele noi, culese de pe malul raurilor. Cu dintii conici animalul avea posibilitatea sa scoata din apa plantele acvatice asemanator unei greble. Totusi hrana sa preferata era formata din mugurii si frunzele fragede ale copacilor, la care avea posibilitatea sa ajunga prin ridicare pe membrele posterioare, sprijinindu-se pe coada lunga si puternica ca pe un al treilea picior si astfel cu ajutorul gatului subtire si lung ajungea cu botul pana la coroanele copacilor.

Nemegtosaurus mongoliensis

Membrele anterioare si posterioare erau groase si musculoase, asemanatoare celor de la elefanti, se terminau cu cate cinci degete si gheare copitate. Mersul dinozaurului era patruped, iar coada era folosita in mentinerea echilibrului, dar si ca arma de aparare impotriva dinozaurilor pradatori. Cand era atacat, Nemegtosaurusul lovea cu putere corpul inamicului cu coada sa puternica si lunga ca un bici.

Dinozaurul Nemegtosaurus face parte din ordinul Saurischia, familia Nemegtosauridae.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.