In anul 2012 paleontologii din America au descoperit o noua specie de dinozauri care a primit denumirea stiintifica de Xenoceratops foremostensis. Aceasta specie face parte din familia Ceratopsidae si conform ramasitelor sale fosile rezulta ca a trait pe teritoriul unde azi se afla Canada, cu aproximativ 80 de milioane de ani in urma.
Caracterizat printr-un cap masiv, trei coarne impunătoare și o podoabă craniană complexă, Xenoceratops foremostensis a fost un gigant impresionant al epocii Cretacicului. Cercetările oferă o perspectivă fascinantă asupra vieții acestor creaturi preistorice.
Aceasta noua specie impresioneaza prin faptul ca avea pe cap trei coarne si nu doar unul ca la alte animale ceratopside.
Caracteristici fizice ale Xenoceratops foremostensis
Doua coarne mai mari erau pozitionate pe frunte chiar desupra ochilor, iar al treilea la mijlocul distantei dintre varful botului si frunte, pe linia mediana a capului. Podoaba capilara era imensa, prevazuta cu doua ferestre acoperite de piele groasa si rezistenta, care avea rolul de a-i reduce din greutate, iar pe conturul ei erau mai multe coarne mici (pozitionate simetric pe cele doua parti si doua mai robuste), impresionante, aflate in partea din spate, cu adevarat inspaimantatoare pentru dinozaurii carnivori din acele vremuri.
Botul era alungit si terminat cu cioc ca de papagal cu marginile partii superioare si inferioare taioase, perfect adaptate pentru a rupe materialul vegetal care constituia probabil hrana acestui dinozaur erbivor.
Chiar in apropierea ciocului avea cele doua orificii nazale bine evidentiate prin care animalul respira si in timp ce se hranea. Ochii erau pozititionati sus si pe partile laterale ale capului, erau destul de mici la cat de imens era capul, ceea ce arata ca vederea nu era excelent dezvoltata.
Cercetatorii au estimat dimensiunile acestui animal preistoric si au ajuns la concluzia ca avea corpul foarte mare cu lungimea totala de 6 m si ajungea la o greutate corporala de 6 tone.
Membrele anterioare si posterioare erau puternice, ca aspect se asemanau cu cele de la elefantii de azi insa cu siguranta ca marime le depaseau cu mult. Cele posterioare erau mult mai robuste si mai impunatoare decat cele anterioare, toate terminate cu degete groase protejate de copite rezistente si capabile sa sustina intreaga greutate corporala a animalului.
Coada era lunga, mai groasa la baza si din ce in ce mai subtire spre varf, ridicata deasupra solului in scopul de a echilibra corpul in timpul deplasarii. De asemenea, coada era folosita ca arma de atac si aparare atunci cand trebuia sa se lupte cu dinozaurii de prada carnivori. Cu ea isi lovea cu putere dusmanul iar cu ajutorul coarnelor il ranea in partile cele mai vulnerabile.
Comparația cu alte ceratopside
Xenoceratops foremostensis se deosebește de alți membri ai familiei Ceratopsidae prin podoaba sa craniană unică și coarnele multiple. Spre deosebire de celebrul Triceratops, care avea un aspect mai compact, Xenoceratops avea o siluetă mai robustă, adaptată pentru apărare și intimidare.
Studiile arată că structura craniului său putea susține mușchi puternici pentru masticație, permițându-i să se hrănească cu vegetație dură.
Importanța descoperirii pentru paleontologie
Descoperirea Xenoceratops foremostensis a fost realizată în 2012, pe baza fosilelor găsite în formațiunea geologică Foremost din Canada. Această descoperire a adus informații valoroase despre diversitatea ceratopsidelor din perioada Cretacicului timpuriu, demonstrând evoluția și adaptările acestor erbivori în ecosistemele preistorice.
Fosilele sugerează că Xenoceratops ar fi fost unul dintre cei mai timpurii membri ai grupului Ceratopsidae.
