DOOM3 este cea mai recentă ediţie a Dicţionarului ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, realizat (ca şi precedentele ediţii) de către specialişti ai Institutului de Lingvistică “Iorgu Iodan – Al. Rosetti”, al Academiei Române.

Acestei instituţii i se datorează publicarea, de-a lungul timpului, şi a altor lucrări de referinţă, utile nu numai specialiştilor, ci şi oricărui vorbitor de limba română, precum: Dicționarul limbii române (DLR), Dicționarul explicativ al limbii române (DEX), Gramatica limbii române etc.

DOOM3 cuprinde 64 000 de mii de cuvinte, dintre care – după cum precizează directorul Institutlui de Lingvistică, Adina Dragomirescu – 3 000 reprezintă modificări ale unor cuvinte deja existente sau completări, iar alte 3500 sunt împrumuturi neologice, cele mai multe din limba engleză, care nu figurau în ediţia anterioară si care au pătruns în limba română în ultimii 15 – 20 de ani şi au fost deja asimilate.

DOOM
DOOM

Este firesc ca, în timp, o limbă, care este un sistem dinamic, să se îmbogăţească prin împrumuturi lexicale, în condiţiile în care apar realităţi noi şi este nevoie de cuvinte noi pentru a le denumi, altfel spus, este un fenomen normal ca orice limbă să ţină pasul cu schimbările din societate şi cu progresul tehnologic.

Pe de altă parte, un alt fenomen lingvistic, care nu poate fi ignorat, vizează faptul că, în unele cazuri, uzul limbii a impus altă formă decât cea corectă a unui cuvânt, iar atunci când mai mulţi vorbitori folosesc forma incorectă (din neştiinţă sau prin asemănare cu alte cuvinte), cea din urmă ajunge, la revizuirea dicţionarelor, să fie admisă ca normă (sau ambele forme să fie acceptate ca variante literare).

DOOM3, cuvinte şi dicţionare

Stabilirea numărului total de cuvinte dintr-o limbă este un fapt extrem de complicat, deoarece trebuie luate în calcul nu numai cuvintele în uz, din limba scrisă şi din cea vorbită, dar şi arhaismele, regionalismele, termenii populari, termenii de specialitate, din diverse domenii, elemente de argou, jargon etc.

În urmă cu peste un secol, în “Dicţionarul universal al limbii române”, al lui Lazăr Săineanu (1896), numărul total de cuvinte din limba noastră era de circa 50 000. In ediţia din 2010 aDicţionarului universal al limbii române”, numărul total de cuvinte era de 80 000. În multe studii de dinainte de anii 1990, se considera că limba română înseamnă în jur de 120 000 de cuvinte. În ediţia din 1993 a DEX-ului, se înregistrau 65 000 de cuvinte, iar în ediţia din 2016, 67 000 de cuvinte.

Dacă, în privinţa numărului total de cuvinte din limba română, există puncte de vedere atât de diferite, cert este că, din vocabularul activ/ vocabularul fundamental (fondul principal lexical), care reprezintă totalitatea cuvintelor care sunt frecvent utilizate de vorbitorii unei limbi (numele unor obiecte sau acţiuni importante, numele părţilor corpului omenesc, nume de păsări şi animale, numele gradelor de rudenie etc.), fac parte circa 1 500 de cuvinte.

Noutăţile din DOOM3

Carti si dictionare
Carti si dictionare

DOOM3 înregistrează 64 000 de cuvinte, dintre care 3 500 sunt cuvinte noi, recent intrate în limbă. Când este vorba de neologisme, trebuie făcută o distincţie clară între neologismele necesare, care denumesc realităţi pentru care nu există în limba termenii corespunzători şi pe care pe care DOOM3 le consemnează, şi aşa-numitele “barbarisme”/ “anglicisme” (de provenienţă anglo-americană), neasimilate, utilizate excesiv, din snobism, dintr-o cunoaştere deficitară a limbii.

Citește și:  Know-how – sensul şi originea expresiei

Acestea din urmă apar frecvent în limbajul tinerilor, dar şi în presă (aceasta având un rol major în proliferarea unor cuvinte/ expresii care, repetate, pătrund în limbajul cotidian).

Printre cuvintele noi, prezente DOOM3, cele mai multe împrumuturi din engleză şi care au o largă răspândire stilistică (nu se folosesc cu sens specializat, strict), se află, de exemplu: ”breaking news”, ”all-inclusive”, “selfie”, “afterschool”, “take away” etc. La acestea se adaugă termeni intraţi în limbă în perioada pandemiei – coronavirus, coronasceptic, izoletă etc.

Cuvinte vechi, sensuri şi forme noi

DOOM3 – Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române
DOOM3 – Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române

O altă categorie de noutăţi este reprezentată de omografele (se scriu la fel) unor cuvinte existente şi în ediţiile precedente ale dictionarului, dar cărora li s-a adăugat un sens nou: marker (genă), a scăpăta (a apune), verbe cu valoare reflexivă sau/ şi impersonală, care implică şi diferenţiere semantică – a înnopta (a se face noapte), a revărsa (a se răspândi) – sensuri diferite de cele vechi, consacrate – marker (creion), a scăpăta (a sărăci), a înnopta (a petrece noaptea), a reversa (a împrăştia).

Alte categorii de noutăţi sunt reprezentate de abrevieri devenite cuvinte (de exemplu, ARN), de locuţiuni pronominale (cine ştie ce/ cine), adjectivale (ce fel de), conjuncţionale (astfel că), interjecţionale (ei bine) etc.

Sunt şi situaţii când, dacă în DOOM2 erau acceptate, ca fiind corecte, două variante ale aceluiaşi cuvânt, în DOOM3 s-a renunţat la una dintre acestea pentru că nu mai era folosită în limbajul curent – de pildă, s-a păstrat doar forma “profesor” cu accent pe e (nu pe ultima silabă), numai forma “inventez” (nu şi “invent”), forma “bocăn” (de la “a bocăni”, nu şi “bocănesc”) etc.

În schimb, în cazul verbului “a înşela”, la persoana a treia, se admite ca fiind corectă şi forma “înşeală” (nu doar ”înșală”, cum era până acum). Pentru a doua zi a lunii se acceptă ambele forme – de exemplu, două ianuarie/ doi ianuarie, la fel şi în structura “în data de doi/două ianuarie” etc.

Cei care vor apela la DOOM3, vor constata că noutăţile sunt marcate, în dicţionar, cu semnul “+”, iar modificările cu “!”.

Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic – oglinda limbii române de astăzi

Faptul că, în DOOM3, sunt câteva mii de noutăţi – cum sublinia directorul Institutului de Lingvistică – nu înseamnă că sunt modificări semnificative, “care să facă un vorbitor instruit să nu mai ştie să respecte normele de azi pe mâine”.

Ediţia a treia a “Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române” este doar oglinda realităţilor lingvistice de la acest moment şi utilizarea corectă a limbii române este expresia respectului faţă de această moştenire spirituală şi faţă de noi înşine/ însene.

DOOM3 a ieşit de la tipar în aceste zile de început de an, la Editura Univers Enciclopedic, şi va putea fi cumpărat începând de joi, 6 ianuarie 2022.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.