Familia Drosophilidae cuprinde aproximativ 2900 de specii de musculite drosofile care pot fi intalnite pretutindeni, in apropierea vegetatiei, a ciupercilor, fructelor aflate in stare de descompunere sau a lichidelor in fermentatie. Sunt cunoscute si sub denumirea de musculite de otet sau musculitele fructelor si au dimensiuni cuprinse intre 1-6 mm.
Ciclul lor de viata este scurt, in medie doar de 10 zile de la stadiul de ou. In perioada de reproducere femela isi depune ouale in apropierea surselor de apa, cate 15-25 de oua zilnic. Masculii isi atrag in perioada de imperechere femelele prin zumzaitul produs de aripile lor. Speciile difera intre ele atat prin dimensiunea corpului, cat si prin coloritul ce variaza de la nuantele de galben si maroniu la maroniu-rosiatic si negru.
Cercetatorii au studiat aceste vietati mici la microscop si au observat prin intermediul unor imagini tridimensionale cat de interesant este corpul lor, aripile sclipitoare, translucide si fine, ochii extraordinar de frumos pozitionati, forma picioarelor, culoarea si aspectul toracelui si a abdomenului cu numeroase pete.
Cele mai multe specii drosofile sunt endemice pentru o anumita zona, multe se gasesc in regiunile tropicale si subtropicale, in zonele de stepa, sau in cele impadurite. Majoritatea speciilor nu apar in afara asezarilor umane. Exemplarele adulte se hranesc in general cu materie vegetala, cu sucuri de plante si nectar de flori. Unele prefera sucul de pin, stejar si mesteacan, altele se asaza pe flori, se hranesc cu polenul unor specii de plante, liane, Hibiscus, etc. Exista si specii care zboara pe hoituri si cadavre, isi depun ouale in substratul de acest fel. Larvele isi continua dezvoltarea hranindu-se cu materie vegetala, diferite plante in descompunere.
Insectele drosofile prefera locurile umbrite si umede, activitatea lor este strict legata de temperatura, lumina si alti factori de mediu.
Cea mai cunoscuta musculita de otet este specia Drosophila Melanogaster. Aceasta este folosita de oamenii de stiinta in studiile genetice pentru capacitatea ei de a se inmulti rapid si particularitatii de a detine cromozomi mari in glandele salivare. La aceasta specie dimorfismul sexual este evident, femela este mai mare decat masculul cu cca. 3 mm sau mai mult. In varful abdomenului ea are un ovipozitor cu ajutorului caruia depune ouale.
Masculii cantaresc mai putin decat femelele si au abdomenul rotunjit, iar partea lui superioara este de culoare inchisa, chiar neagra. Coloritul corpului poate fi galben, negru, galben-gri, aripile sunt translucide si interesant curbate, ochii sunt rosii, maronii, etc.
Aceasta specie de drosofile prefera zonele cu podgorii, livezi de fructe si mai ales de mere, in general habitatele oamenilor. Deseori apar in locurile unde sunt fabrici de converve de fructe sau in care se prepara sucuri de fructe. In perioada de reproducere femela si masculul zboara impreuna mai ales dimineata si seara, iar imperecherea se face pe planta gazda, din care aceste muste isi asigura si hrana.
Aceste insecte au o metamorfoza completa de ou, larva, pupa si adult. Numarul de oua depuse de o femela poate varia foarte mult in functie de fiecare exemplar in parte si de temperatura, poate fi de 200-600 de oua. Larvele se dezvolta pe plantele pe care au fost depuse ouale, pe legume, fructe putrezite, in resturi de vin, lapte sau bere. In dezvoltarea lor larvele trec prin trei etape si doua naparliri.
Prima naparlire are loc la 25 de ore daca temperatura este de 25ºC, iar a doua naparlire are loc dupa alte 23 de ore. Dupa ultima etapa de dezvoltare a larvelor se ajunge la forma de pupa cand incepe o etapa de dezvoltare a musculitei. Toate organele larvale sunt inlocuite cu altele caracteristice musculitei, iar acest proces de transformare tine cca. 84 de ore. Dupa aceasta etapa din pupa iese musculita in forma de adult. Speranta de viata a musculitelor adulte depinde in mare parte de temperatura, conform cercetatorilor aceasta poate varia intre 34-59 de zile.
