„Drumul Mătăsii” sau „Silu” în limba chineză a fost numele unei căi de transport strategice vechi, care începea din China şi trecea prin Asia Centrală, Asia de Vest, Africa şi Europa.
Iniţal, Drumul Mătăsii includea doar drumul de la Xinjiang din China şi până în Asia Centrală. Mai târziu, s-a extins şi în Asia de Vest, Europa şi Africa. A încorporat şi rutele terestre şi maritime. Acesta nu a fost doar o importantă rută de transport în lumea antică, ci şi o modalitate de realizare a schimburilor economice şi culturale între lumea occidentală și cea orientală.
Drumul Mătăsii a reprezentat o trecere internaţională cu o mare semnificaţie istorică. Drumul a ajutat la integrarea culturilor antice greceşti, chineze, persane, indiene, arabe şi romane şi a promovat schimbul între civilizaţii.
Jumătate din Drumul Mătăsii, ce se întindea între Xi’an şi malul de est al Mediteranei, a fost localizat în Xinjiang. Xinjiang a fost locul unde culturile occidentale şi orientale antice s-au întâlnit şi pe care l-au vizitat mulţi oameni faimoşi. Multe relicve istorice şi elemente culturale importante au fost lăsate aici.
China a fost prima ţară care a crescut viermi de mătase şi a produs mătase. Diplomatul chinez Zhang Qian al dinastiei Han a călătorit pe acest drum între 138 Î.Hr. şi 139 Î.Hr., conducând o misiune diplomatică şi ducând produse din aur şi mătase în Loulan, Weili, Huqa, Hotan, Dawan și în multe alte regiuni din Xinjang.
Asistentul său a vizitat Anxi (în prezent Iran), India şi alte ţări. Aceste ţări şi regiuni au trimis la rândul lor misiuni diplomatice în China, ceea ce a dus la creşterea comerţului în Xinjiang. Producţia de mătase, articolele de fier, aur, platină, tehnici de metalurgie şi agricultură s-au răspândit în Xiyu (vechiul Xinjian), India şi Europa.
În anul 73 D.Hr., guvernul Han a trimis o misiune diplomatică de 36 de persoane, condusă de Ban Chao Xiyu şi de asistentul său Gan Ying, la Daqin (Roma antică) în Golful Persic, ceea ce a asigurat funcţionarea şi extinderea Drumului Mătăsii.
Călugări chinezi de rang înalt, precum Fa Xian din dinastia Jin şi Xuan Zang din dinastia Tang, au vizitat India, Pakistan, Sri Lanka şi zeci de alte ţări şi regiuni şi au făcut muncă misionară în aceste ţări de-a lungul Drumului Mătăsii. Cartea lui Fa Xian „Notă privind ţara budistă” şi cea a lui Xuan Zang „Note despre Xiyu Tang” sunt lucrări importante de cercetare cu privire la istoria Xiyu, a Indiei şi a Drumului Mătăsii.
Din 1222 şi până în 1223, Yilu Chucai, un poet celebru din timpul dinastiei Yuan şi patriarhul taoist Qiu Chuji au umblat pe Drumul Mătăsii şi au descris în amănunt obiceiurile locale şi cultura populară din Xinjiang şi Asia Centrală. Celebrul aventurier Marco Polo a venit în 1275 în capitala Yuan Dadu (Beijing în prezent) de-a lungul Drumului Mătăsii. În notele sale, el a făcut o descriere detaliată a obiceiurilor şi culturii locale din Pamirs, Kashi, Shache și Hotan.
De-a lungul Drumului Mătăsii au fost ridicate trecători, castele, peşteri, morminte, turnuri far, toate foarte bine întreţinute. Până în prezent, au fost găsite peste 900 de peşteri şi grote numai în Xinjian. Printre aceste peşteri şi grote există 4 grote mari; sculpturile şi picturile murale din aceste grote integrează cultura chineză, indiană şi persană şi prezintă stiluri artistice speciale. În afara lucrărilor de artă budistă, aceste grote reflectă şi condiţiile de viaţă ale oamenilor din antichitate.
Pe vechiul Drum al Mătăsii, unul dintre cele mai fascinante locuri îl reprezintă vechiul castel din Loulan. Acesta este situat la nord-vest de Lop Nor, o trecătoare strategică a vechiului drum. Castelul a avut o istorie bogată, cu comerţ prosper şi un turism foarte dezvoltat. Nu doar rămăşiţele castelului înconjurat de deşert sunt rămase. Cele mai bine păstrate relicve sunt castelele Gaochang și Jiaohe din Turpan. Acolo mai pot fi găsite un palat imperial, mai multe temple și alte câteva clădiri.
De asemenea, mai mult de 100 de mumii au fost descoperite în vechile morminte din jurul castelului din Astala. O mulţime de materiale scrise ce datează dinaintea dinastiei Tang, precum şi mătasea fină şi produsele din bumbac, diferite monede, ceramică sculptată pictată şi mâncare au fost descoperite în aceste castele.
Reţeaua drumurilor a înflorit în timpul dinastiei Tang, dar începând cu secolul al XII-lea, comunităţile și oraşele formate în deşert începeau să dispară odată cu secarea surselor de apă. Iar căderea dinastiei Tang a dus la haos politic şi la o economie instabilă, incapabilă să susţină importurile străine. Mai mult decât atât, dinastia Ming a rupt China de lume, ducând la sfârşitul a secole de schimb cultural şi religios între est şi vest.
Multe secrete despre Drumul Mătăsii aşteaptă să fie descoperite în urma cercetărilor suplimentare.
