Elasmosaurusul era un plesiozaur carnivor care a trait in era Mezozoica, in Cretacicul superior, cu aproximativ 85-65 de milioane de ani in urma. Popula apele marine din zonele de coasta, avea lungimea de 12-14 m, inaltimea de 7 m si greutatea de aproximativ 3 tone. Avand corpul foarte masiv se misca mai incet, membrele sale anterioare si posterioare palmate transformate in inotatoare erau miscate de muschii foarte puternici din zona umerilor.
Caracteristicile fizice impresionante ale lui Elasmosaurus
Privit in ansamblu aceasta creatura preistorica impresiona prin capul extrem de mic, corpul masiv si gatul foarte lung. Capul era lung de cca. 60 cm, avea botul alungit, maxilarele prevazute in partea anterioara cu dinti lungi si incovoiati, iar pe laterale cu dinti mici si ascutiti. Acestia cand se inchideau prindeau prada ca in capcana unei plase. Orice peste era strapuns de coltii sai din fata, era apoi maruntit cu dintii laterali si inghitit.
Narile erau pozitionate deasupra botului, fapt ce facea ca animalul sa-si tina capul la suprafata apei pentru a respira, el inota lent prin apa avand mereu capul ridicat deasupra valurilor.
Gatul era exagerat de lung, masura aproximativ 7 m si era alcatuit din cca. 71 de vertebre. Era foarte musculos si flexibil, putea fi indoit in multe directii, avand intotdeauna niste miscari speciale de serpuire. Interesant era faptul ca isi putea indoi prima vertebra a gatului cu cel mult 480 de grade.
Corpul avea lungimea de aproximativ 2,8 m, iar coada de 2,4 m. Unii cercetatori considera ca acest animal isi folosea capul si gatul ca un fel de carma – cand acestea se miscau intr-o anumita parte trageau imediat si corpul dupa ele.
Reproducerea și viața pe coastele preistorice
In perioada de reproducere animalele se imperecheau in apa, apoi femela isi depunea ouale in nisip pe mal, asemanator crocodililor sau testoaselor marine din zilele de azi. Puii ramaneau mult timp in apropierea parintilor, pana cand ajungeau la o lungime si o greutate asemanatoare adultilor si erau in masura sa-si continue existenta independenti. Deseori Elasmosaurusul isi petrecea o mare parte din timp pe coasta, pe uscat, unde pentru a-si usura digestia obisnuia sa inghita pietre stomacale.
Descoperirea și clasificarea fosilelor de Elasmosaurus
Ramasitele fosile ale acestui animal au fost descoperite in Kansas (SUA) in anul 1868 de catre Teofil Turner si descrise prima data de paleontologul Edward Cope. Specia a fost numita Elasmosaurus platyurus in acelasi an.
Elasmosaurusul a fost clasat in ordinul Plesiosauria, familia Elasmosauridae. Acest gen cuprinde mai multe specii din care amintim: Elasmosaurus serpentinus, Elasmosaurus nobilis, Elasmosaurus sciatic, si altele.
Descoperiri recente despre Elasmosaurus
Fosilele de Elasmosaurus descoperite în diverse părți ale Americii de Nord și Europei au oferit cercetătorilor perspective valoroase despre ecologia Cretacicului superior. În plus, analizele recente ale fosilelor din Kansas au arătat că Elasmosaurus utiliza pietre stomacale nu doar pentru digestie, ci și pentru echilibrare în timpul înotului. Acest comportament, observat și la alte reptile marine, arată cât de bine adaptate erau aceste creaturi la mediul lor.
