In Creacicul inferior a trait o specie de dinozaur carnivor Eotyrannus care avea lungimea de 5 m si rula cu o viteza mare pe cele doua picioare inferioare la fel ca fiorosul Tyrannosaurus rex din Cretacicul superior. Această specie oferă informații prețioase despre evoluția tiranozaurilor și despre strategiile lor de supraviețuire în perioada Cretacicului inferior.

Habitatul și prada specifică din Cretacicul inferior

Prima descriere a acestui animal preistoric a fost facuta in anul 2001 de catre paleontologii Naish, Newbery, Martill, Hutt si Barerk. Ramasitele fosile care constau din numeroase oase ale corpului si un craniu, ce alcatuiau 40% din totalul unui schelet intreg, au fost descoperite in anul 1996, iar numele speciei a fost stabilit sa fie Eotyrannus Lengi.

Conform oamenilor de stiinta acest fioros pradator a trait in urma cu 130-125 milioane de ani.

Era cel mai mare dusman al dinozaurilor erbivori Iguanodon si Hypsilophodon care au trait in acele vremuri preistorice din Cretacicul inferior. Eotyrannus era un theropod fioros care impresiona si prin marimea corpului, se presupune ca avea lungimea corpului de 5 m, inaltimea la greaban de 1,5 m si greutatea de 100 kg.

Caracteristicile fizice ale Eotyrannusului

Avea capul mare, botul impresionant, maxilarele inzestrate cu numerosi dinti ascutiti de marimi diferite, iar ochii patrunzatori ca de fiara. Dintii erau si mai mari si mai mici, daca se rupeau sau se deteriorau erau inlocuiti cu altii noi, care cresteau natural in locul lor.

Membrele posterioare erau mult mai dezvoltate si mai lungi decat cele inferioare, se terminau cu degete groase si gheare lungi, tari, ascutite si puternic curbate. Astfel de labe ingrozitoare cu gheare ca niste pumnale erau perfect adaptate pentru a rani si insfaca prada.

Se pare ca dinozaurul isi folosea ghearele de la membrele inferioare ca sa atace prada, apoi o lasa in agonie ca sa moara din cauza hemoragiei, iar in cele din urma o devora cu salbaticie cum fac si hienele de azi cu corpurile animalelor moarte.

Muscatura sa era foarte puternica, iar acuitatea vizuala il ajuta sa aprecieze foarte bine distanta pana la prada si sa aiba un camp vizual amplu in momentul in care pornea la vanatoare.

Dinozaurul Eotyrannus a fost clasat in ordinul Saurischia, familia Tyrannossauridae.

Evoluția și legătura cu Tyrannosaurus rex

Eotyrannus este considerat unul dintre strămoșii direcți ai lui Tyrannosaurus rex, împărtășind trăsături comune precum structura corpului și maxilarele puternice. Spre deosebire de T. rex, Eotyrannus era mai mic și mai agil, fiind adaptat pentru vânătoarea rapidă.

Această diferență reflectă evoluția tiranozaurilor, care au devenit mai mari și mai specializați în Cretacicul superior. Studiile genetice și morfologice sugerează că Eotyrannus reprezintă o etapă intermediară importantă în această evoluție.

Curiozități despre Eotyrannus

  • Craniul lui Eotyrannus avea o lungime de aproximativ 60 cm, ceea ce îi permitea să aibă o mușcătură extrem de puternică.
  • Dinozaurul era un alergător rapid, capabil să atingă viteze de până la 40 km/h, fiind adaptat pentru a urmări erbivorele mari.
  • Fosilele descoperite sunt printre cele mai complete ale unui theropod din Cretacicul inferior, oferind o imagine detaliată a anatomiei sale.
  • Eotyrannus trăia în zone umede, împădurite, cu numeroase râuri și mlaștini, unde se putea ascunde pentru a ataca prada prin surprindere.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.