Erori umane se produc constant, unele sunt banale, ţin de existenţa cotidiană, altele sunt incredibile, având consecinţe dezastruoase, pe plan personal sau colectiv. Cele mai neaşteptate şi, adesea, costisitoare erori umane de-a lungul timpului arată că omul nu este infailibil, că există întotdeauna riscuri ca ceva să meargă altfel decât a fost proiectat.

Suntem vulnerabili de multe ori în fata acţiunilor noastre, dar şi mai grav este atunci când greşeli majore (ale altora) au avut repercusiuni dramatice pe termen lung sau scurt, care au afectat colectivităţi, societăţi, popoare, generaţii. Aceste greşeli arată şi cât de importante sunt înțelepciunea și raționalitatea în luarea deciziilor în anumite contexte. Iată câteva erori umane incredibile, ale căror consecinţe, la momentul în care s-au produs, erau greu de anticipat:

Erori umane incredibile – Incendiul de la Biblioteca din Alexandria

Erori umane incredibile, Biblioteca din Alexandria
Erori umane incredibile, Biblioteca din Alexandria

Biblioteca din Alexandria, fondată în bogatul oraș comercial și renumit centru cultural din Egipt, în anul 288 i.Hr., a fost cea mai faimoasă biblioteca a antichităţii, deţinând cele mai importante lucrări ale vremii. A jucat un rol semnificativ în dezvoltarea cunoașterii și culturii umane. Oraşul Alexandria, fondat de Alexandrul cel Mare, a devenit, în timpul acestui împărat, capitala Egiptului (în locul lui Memphis).

După ce a primit Egiptul, ca parte, la moartea lui Alexandru cel Mare, în 323 î.Hr., Ptolemeu, unul dintre generalii săi, care a devenit rege în 305, sub numele de Ptolemeu I, s-a străduit să facă din Alexandria capitala culturală a lumii elenistice, capabilă să înlocuiască Atena.

Biblioteca din Alexandria a fost un loc crucial pentru colectarea, păstrarea și conservarea cunoașterii antice, a lumii greco-romane și a altor culturi din antichitate. Aici se găseau manuscrise și texte vechi din diverse domenii, precum filosofie, știință, literatură, matematică, medicină, astronomie și multe altele. Astfel, biblioteca a devenit un important centru al învățăturii și al cunoașterii pentru epocă.

Aici au fost promovate, într-un mod fără precedent, cercetarea şi învăţătura – înţelepţi, filosofi, oameni de ştiinţă, scriitori din întreaga lume antică se întâlneau in acest loc, discutau și împărtășeau cunoștințe. Acest schimb de idei și de culturi a contribuit la promovarea progresului intelectual și la dezvoltarea gândirii umane.

Efortul excepţional de traducere, în limba greacă, a unui număr impresionant de lucrări din cultura egipteană, mesopotamiană, persană a permis o mai bună înțelegere și promovare a cunoașterii din alte părți ale lumii. Ideea unei mari biblioteci, cu peste 700 000 de volume, ca un loc în care se conservă și se promovează cunoașterea, a inspirat fondarea multor altor biblioteci importante din întreaga lume, contribuind la dezvoltarea educației, culturii și științei.

Un război civil şi un incendiu…

Deşi există mai multe variante care încearcă să explice dispariția celei mai mari biblioteci a antichității, se pare că cea mai plauzibilă este cea a unei erori umane atribuite lui Iulius Cezar, conducător politic și general roman, una dintre cele mai influente și mai controversate personalități din istorie.

Iulius Cezar, care a făcut din Alexandria şi unul dintre cele mai importante porturi la Marea Mediterană, bază maritimă pentru flota sa, ar fi incendiat docurile, în timpul războiului civil, împotriva lui Pompei, alt general roman, focul cuprinzând rapid şi biblioteca, provocând cea mai mare pierdere culturală din lume, la acea vreme.

Erori umane incredibile – Căderea Constantinopolului

Erori umane incredibile, Caderea Constantinopolului
Erori umane incredibile, Caderea Constantinopolului

Căderea Constantinopolului, în 1453, a însemnat sfârșitul Imperiului Roman de Răsărit și moartea ultimului împărat bizantin, Constantin al XI-lea (1404-1453), iar pentru otomani, o victorie strategică uriaşă şi de o importanță crucială pentru cucerirea estului mediteranean și a Balcanilor. Constantinopolul, “noua Romă”, cum era numit, a fost timp de 1123 de ani capitală imperială și ”puntea” dintre Orient şi Occident, centru al civilizației bizantine.

Căderea Constantinopolului a fost cauzată, evident, de o combinație de factori, nu există o singură „eroare” distinctă care să fi dus la acest eveniment. A fost rezultatul unui lanț de evenimente, politici și circumstanțe care au slăbit Imperiul Bizantin în fața invaziei otomane.

Înainte de asediul final, Imperiul Bizantin a fost într-o stare de declin și slăbire treptată. Problemele interne, cum ar fi corupția, instabilitatea politică și economică, au slăbit capacitatea Imperiului de a face față unei invazii puternice. Pe de altă parte, otomanii, sub conducerea sultanului Mehmed al II-lea, au reușit să aducă o armată bine echipată și înarmată cu tunuri noi și mari. Tehnologia militară avansată a otomanilor a pus în dificultate apărătorii Constantinopolului. A limitat şi întârziat şi sprijinul militar al statelor europene.

Au intervenit însă în acest eveniment dramatic şi erori umane, care au schimbat cursul istoriei. Constantinopolul era un oraș uriaș și era greu de apărat în întregime, ceea ce a permis otomanilor să găsească zone vulnerabile pentru a ataca fortificațiile. Bizantinii au ales să-și concentreze forțele pe partea de nord-vest a orașului, de unde se așteptau să vină principala amenințare. Cu toate acestea, otomanii au reușit să pătrundă prin latura de sud-vest a zidurilor orașului, o zonă slab apărată – o greşeală de strategie – şi, la capătul a 57 de zile de asediu, Constantinopolul a fost ocupat de forţele turceşti.

Erori umane incredibile – Cernobîl, 1986

Cernobîl
Cernobîl

Dezastrul nuclear de la Cernobîl, Ucraina, reprezintă unul dintre cele mai grave accidente nucleare din istorie. În timpul unui test de siguranță, au fost comise mai multe erori umane în exploatarea reactorului, ceea ce a dus la o explozie devastatoare și la eliberarea unei cantități uriașe de radiații în atmosferă.

Inginerii au dorit să simuleze o întrerupere de curent la reactorul RBMK 4 al centralei. Obiectivul era de a verifica dacă turbina furnizează suficientă energie electrică pentru a alimenta pompele sistemului de răcire timp de un minut. Din cauza unei erori de execuție a protocolului și a unui defect de proiectare, această simulare a provocat o supraîncălzire necontrolată a reactorului, care a distrus capacul acestuia și a emis cantități mari de radiații după explozie.

Consecințele au fost catastrofale, cu numeroase decese și persoane afectate de radiații (peste 4.300 de oameni au murit și alte peste 70.000 au fost grav afectate pe viață), iar zone întinse au devenit inabordabile pentru omenire pentru multe decenii.

Erori umane incredibile – Challenger, 1986

Challenger, 1986
Challenger, 1986

Dezastrul navetei spațiale Challenger, a doua construită de NASA, s-a produs la 28 ianuarie 1986. Naveta spațială Challenger a suferit o explozie la 73 de secunde după lansare, din cauza unei defecțiuni a unei garnituri de etanșare. Garnitura nu a funcționat corect din pricina temperaturilor scăzute, iar consecința tragică a fost moartea celor șapte astronauți de la bord, naveta dezintegrându-se deasupra Oceanului Atlantic.

Deși nu se ştie momentul exact al morții echipajului, reconstituirea faptelor a arătat că mai mulți dintre ei au supraviețuit distrugerii inițiale a navetei. Dar, pentru că naveta nu avea sistem de evacuare, astronauții nu au supraviețuit impactului compartimentului echipajului cu suprafața oceanului.

Preşedintele american Ronald Reagan a numit o comisie pentru investigarea dezastrului, concluzia fiind că au existat mai multe erori umane – amânări repetate, din cauze tehnice, din cauza vremii nefavorabile, puncte de aterizare, în caz de urgenţă, nepregătite pentru aterizări nocturne, ignorarea avertizărilor unor specialişti legate de etanșietatea unor componente ale navetei şi de temperaturile mult prea mici pentru lansare, estimări greşite ale situaţiei, eliminarea din proiect a unor sisteme de salvare a echipajului (considerându-se că naveta este extrem de fiabilă), răspunsul inadecvat al NASA la defectele de proiectare și la procesul decizional de lansare a navetei etc.

Comisia Rogers”, care s-a ocupat cu investigarea acestei tragedii, a menţionat că principala cauză a fost reprezentată de “programul nerealist de optimist de lansări”, de “deciziile greșite ale NASA”.

Această catastrofă a condus la revizuirea procedurilor de siguranță și a modului de luare a deciziilor în programele spațiale şi a fost (încă mai este) folosită ca studiu de caz pe tema securităţii tehnice, a pericolelor gândirii de grup, a luării deciziilor.

Hiroshima şi “Mokusatsu” – o eroare de traducere?

Erori umane
Erori umane

În 1945, la finalul celui de-al Doilea Război Mondial, dacă naziştii fuseseră învinşi, în Pacific lucrurile stăteau diferit. Administraţia americană, în frunte cu preşedintele Harry Truman, a cerut Japoniei să capituleze necondiţionat, aşa cum se convenise la “Conferinţa de la Posdam”, în caz contrar putându-se confrunta cu “distrugere rapidă şi totală”.

Japonezii au răspuns folosind cuvântul “mokusatsu”. În japoneză, cuvântul “mokusatsu” are mai multe înţelesuri/ nuanţe – “a rămâne într-o inactivitate înţeleaptă”/ “a ignora”/ “a nu ţine cont”/ “a trata cu dispreţ tăcut”. Se pare că americanii au înţeles/ au tradus greşit cuvântul, ceea ce a dus la catastrofa de la Hiroshima (urmată de cea de la Nagasaki), exploziile bombelor atomice ducând la moartea a sute de mii de locuitori în urma expunerii la radiaţiile nucleare, iar efectele încă se mai văd, după zeci de ani.

La data de 15 august 1945, la câteva zile după cele două bombardamente şi după invazia sovietică din Manciuria, Împăratul Hirohito a anunţat la radio predarea Japoniei, punându-se capăt celui de-al Doilea Război Mondial.

Citește și:  Efectul bumerang – tot ce faci, gândeşti, exprimi se va întoarce

Erori umane incredibile – Marea Foamete din China, 1959-1961

Marea foamete, China
Marea foamete, China

De-a lungul timpului au fost erori umane care, prin consecinţele asupra vieții oamenilor și societăților, amintesc de importanța luării deciziilor etice și responsabile și a învățării din greșeli pentru a îmbunătăți viitorul.

Politica dezastruoasă a Partidului Comunist Chinez, impusă de liderul chinez Mao Zedong, între anii 1958 şi 1961, a fost concepută să transforme China într-o superputere agricolă. Cu toate acestea, colectivizarea forțată a agriculturii și alte politici defectuoase au dus la o prăbușire a producției agricole și la o foamete masivă.

Aproximativ 30 de milioane de oameni au murit în această perioadă din cauza lipsei hranei și a condițiilor de viață precare, dar cifra reală a victimelor a fost mult mai mare, deoarece autoritățile comuniste, din motive propagandistice, au încercat să mușamalizeze dezastrul, numindu-l “Cei trei ani de dezastre naturale”, “Cei trei ani dificili” etc.

Şi, ca şi când acest dezastru nu ar fi fost suficient, acelaşi lider chinez a iniţiat între 1966 şi 1976, “Revoluţia Culturală Chineză”, o campanie politică având scopul de a răspândi idealurile comuniste în rândul populației chineze și de a elimina “influențele burgheze și capitaliste”. În realitate, Revoluția Culturală a degenerat într-un haos social și politic, iar mișcarea a fost folosită pentru a elimina și persecuta adversari politici, intelectuali și pe oricine era considerat „dușmanul” regimului. Peste un milion de oameni au murit în această perioadă, iar economia și cultura chineză au suferit distrugeri incomensurabile.

O cheie uitată şi scufundarea Titanicului

Naufragiul Titanicului
Naufragiul Titanicului

Scufundarea Titanicului, cea mai faimoasă nava a secolului al XX-lea, în 1912, a fost cauzată de o serie de erori umane incredibile. Compania de transport maritim White Star Line, care era una dintre cele mai importante la vremea respectivă, oferind servicii pentru pasageri şi mărfuri intre Imperiul Britanic şi Statele Unite, a decis, chiar înainte de plecarea vasului, să-l înlocuiască pe secundul echipajului, în favoarea unui ofițer mai experimentat.

Transferul puterii, în grabă, a însemnat însă şi neglijarea unui aspect – au fost uitate cheile de la dulapul în care se afla binoclul care ar fi putut ajuta la detectarea pericolului, adică aisbergul de care s-a lovit nava, un dezastru care a provocat moartea a 1522 de oameni.

În plus, Titanicul nu avea nici suficiente bărci de salvare, căpitanul anulase, din motive necunoscute, un exerciţiu de salvare programat chiar pentru ziua în care Titanicul avea să se scufunde (14 aprilie 1912) – o serie de greşeli care au făcut ca cei care au analizat istoria acestui dezastru să-l considere un “exemplu” de aroganţă şi neglijenţă.

Erori umane incredibile – cele mai costisitoare greşeli de tipar

Greseli de tipar
Greseli de tipar

Cratima “explozivă” de la NASA

La data de 22 iulie 1962, NASA a lansat prima sondă spațială din Programul Mariner, în vederea cercetării planetei Venus. A fost un eşec total, la 294,5 secunde după lansare dându-se, de la sol, comanda de autodistrugere, pentru că racheta purtătoare deviase de la culoarul de zbor. Au fost invocate mai multe cauze pentru a explica deviația neașteptată a traiectoriei, cel mai probabil fiind vorba de omiterea unei cratime într-un cod. Costul acestei erori umane a fost de18,5 milioane de dolari, în valoarea din 1962 (150 de milioane astăzi), motiv pentru care autorul de science fiction Arthur C. Clarke a numit această greşeală “cea mai costisitoare cratimă din istorie”.

Un imperiu atârnat de un “s”

În 2015, în Marea Britanie, o afacere de familie de succes, cu o istorie de 124 de ani, a dat faliment în numai două luni, din pricina unei erori umane. British Companies Register, care ţine evidenţa companiilor din Regatul Unit, a anunțat din greșeală lichidarea “Taylor & Sons”, o companie de inginerie fondată în 1875. De fapt, era vorba despre “Taylor and Son” (fără s final), o altă companie care declarase faliment. În ciuda corectării rapide a erorii, “Taylor & Sons” nu și-a revenit niciodată. S-a închis două luni mai târziu, iar costul erorii a fost de 17 milioane de dolari.

Ghinion pentru deţinătorul unei beri vintage, din pricina unei litere

Costul unei erori umane banale a fost de 502 996 dolari. Un utilizator eBay a suferit capriciile norocului și ale ortografiei, scoţând la licitație o sticlă de bere Allsopp’s Arctic, perfect conservată, produsă în 1852. Acest obiect de colecție i-ar fi putut aduce un câştig substanţial, dacă ar fi scris corect denumirea berii. Dar, din neatenție, și-a prezentat sticla de Allsop (fără al doilea “p”), ceea ce i-a împiedicat pe colecționari să găsească informaţii despre această marcă după numele ei oficial. A primit doar două oferte și, în cele din urmă, a vândut sticla de bere cu 304 USD, cu puțin peste 5 dolari din prețul inițial. Opt săptămâni mai târziu, norocosul cumpărător a scos aceeași sticlă la licitație cu denumirea corectă. A primit 157 de oferte și a câștigat 503.300 USD.

Reducerea picată “din cer”

Compania aeriană Alitalia, în 2006, a oferit, din pricina unei erori umane, zboruri Toronto – Cipru, pentru 39 USD în loc de 3.900 USD. Chiar înainte ca eroarea să poată fi corectată, aproximativ 2 000 de pasageri își rezervaseră deja zborul la acest preț incredibil. Pentru a-și salva reputația, Alitalia a decis să acorde respectivele bilete cu reducere, pierzând astfel peste 7 milioane de dolari.

O greșeală de tipar la Bursa de Valori din Tokyo

Când vine vorba de erori umane de scriere, cea de la Bursa de valori din Tokyo este, probabil, una dintre cele mai grave din istorie. În 2005, cineva a apăsat o tastă greșită la Bursa de Valori din Tokyo, iar o virgulă greșită a ajuns să coste câteva companii sute de milioane de dolari. Greșeala a fost făcută de un comerciant de la Mizuho Securities care a încercat să vândă 610 000 de acțiuni la un yen fiecare. Ceea ce voia cu adevărat să facă era să vândă o acțiune pentru 610 000 de yeni, dar era mult prea târziu când și-a dat seama de greşeală. La scurt timp au fost efectuate investigații suplimentare pentru a stabili cum s-ar fi putut întâmpla acest lucru. Această poveste a captivat finanțatorii din întreaga lume și a fost citată frecvent ca exemplu de greșeală monumentală.

Erori umane pe Google, de milioane de dolari

În viaţa de toate zilele, nimeni nu este imun la o greșeală de tipar. Google câștigă în jur de jumătate de miliard de dolari pe an doar plasând reclame pe adrese URL scrise greșit (adrese web), cum ar fi “goggle.com” sau “twittter.com”.Această practică numită „typo squatting” face posibil profitul de pe urma erorilor utilizatorilor de internet, pentru a-i redirecționa către publicitate plătită. În plus, versiunile care diferă foarte puţin, ca nume, de site-uri populare sunt adesea “cârlige” pentru atacuri cibernetice.

Erori umane incredibile în anii 2000 – “Grădina cerului”, din Londra

Construcţiile zgârie-nori sunt obișnuite, în zilele noastre, în marile orașe din întreaga lume. 20 Fenchurch Street este un zgârie-nori comercial din Londra, al cărui nume vine de la adresa sa, de pe Fenchurch Street, din celebrul cartierul financiar istoric “City of London”.

Clădirea fost supranumită “The Walkie-Talkie”, graţie formei sale care seamănă cu a unui receptor radio bidirecţional. I se mai spune şi “Grădina cerului”, pentru că ultimele trei etaje, din cele 36 câte sunt în total, formează cel mai înalt parc public din Londra.

Din cauza unei erori umane însă, această construcţie a ajuns să obţină, în 2015, “premiul” pentru “cea mai proastă clădire” din Marea Britanie, în timp ce Institutul de Planificare Urbană, din Londra, a descris clădirea ca “un memento zilnic de a nu lăsa niciodată să se mai întâmple un astfel de dezastru de planificare”.

Marea eroare a arhitectului Rafael Vinoly, de origine uruguayană, care a gândit construcţia din oţel şi sticlă, a fost că nu a luat în calcul faptul că, timp de câteva ore pe zi, în funcţie de poziţia soarelui, lumina reflectată de construcţie (care acţionează ca o oglindă concavă) creşte atât de mult temperatura din zonă încât, de exemplu, o maşină parcată în apropiere s-a topit, proprietarii clădirilor învecinate au declarat că ferestrele li s-au crăpat de la căldură etc.

Toate pagubele produse l-au obligat pe proprietarul acestei clădiri la plata unor sume de sute de milioane de dolari, la care se adaugă cheltuielile pentru acoperirea sticlei cu o peliculă nereflectorizantă, pentru instalarea unei umbrele de soare gigant s.a.m.d.

Nenumărate alte erori umane incredibile, majore, s-au produs de-a lungul timpului şi se produc în continuare, arătând ca neatenţia, neprofesionalismul, iraţionalitatea, aroganta, iresponsabilitatea pot conduce la adevarte dezastre şi că eforturile de a evita astfel de situaţii sunt încă prea puţine.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.