Oricine poate constata frecvența cuvintelor din titlul articolului – „mișto”, „nașpa”, „nasol”, „baftă” – în limbajul curent. Tinerii le folosesc insistent, abuziv, dar este surprinzător că unii dintre acești termeni („baftă”, mai ales) au cucerit noi „teritorii”, chiar în mass-media.
Cuvintele menționate nu aparțin, evident, limbii literare, ci argoului – un limbaj convențional, utilizat de membrii anumitor grupuri sociale sau profesionale (elevi, studenți, militari, vagabonzi, delincvenți etc.), pentru a nu fi înțeleși de ceilalți sau pentru a-și exprima, și prin limbaj, solidaritatea de grup.
„Mișto”, „nașpa”, „nasol”, „baftă” sunt, toate, cuvinte de origine țigănească, dar se bucură, se pare, de succes, de vreme ce le auzim în fiecare zi, în cele mai diverse contexte de comunicare.
„Mișto” (din țig. mišto) se folosește cu sens de superlativ – (Foarte) bun, (foarte) frumos – sau sinonim cu apetisant, arătos, bun, chipes, delicios, frumos, gustos, izbutit, îmbietor, plăcut, realizat, reușit, savuros, suculent, valoros etc.
Apare și în expresii precum a face mișto/a lua (pe cineva) la mișto = a-și bate joc (de cineva), a ironiza sau a coti mișto = a da bacșiș bun, a vorbi la mișto = a lua peste picior, fără mișto = serios, de-adevăratelea, „Nasol”/„nasolă” (din țig. nasvalo) are sensul : 1.(Om) urât sau ridicol. 2. Adj. (Despre obiecte) De proastă calitate; urât, uzat; caraghios (DEX). Și în acest caz, se poate constata apariția unui număr mare de expresii, ceea ce demonstrează frecventa utilizare: a băga nasoale = a calomnia, a vorbi fără a fi informat, a face nasoale = a sâcâi, a șicana, a face rău, a fi pe nasoale = a fi într-o situație dificilă.
„Nașpa” este un termen argotic mai nou, sinonim cu „nasol”, însemnând urât, antipatic, nesuferit. „Nașpa cu spume” este un superlativ, însemnând foarte rău. „Baftă” (din țig. baht, turc. baht – cinste, vază) are înțelesul: noroc, șansă, succes. Expresia „a se face de baftă” are un sens negativ – a se compromite, a se face de râs. Astfel de cuvinte argotice (neliterare) trebuie evitate, cu atât mai mult cu cât frecvența lor, în comunicarea cotidiană, creează stereotipii de limbaj nejustificate, deoarece există destule alte cuvinte care exprimă mult mai nuanțat aceleași conținuturi, evitându-se și nota de vulgaritate evidentă.
In discuțiile zilnice, termenii mișto, nașpa, și baftă se rostesc frecvent, reflectând nu doar starea de spirit, dar și contextul cultural și social actual. În timp ce mișto este adesea asociat cu ceva pozitiv, nașpa și nasol sunt termeni folosiți pentru a exprima dezaprobare sau nemulțumire. Cuvântul ‘bafta’, pe de altă parte, este un mod informal de a ura succes cuiva.
- Exemplu corect: „Concertul a fost misto!”
- Exemplu corect: „Situația asta este destul de naspa.”
Este important să înțelegem contextul în care aceste cuvinte sunt potrivite. Deși pot fi acceptate în conversațiile informale între prieteni, în contexte formale sau profesionale este recomandat să folosim un limbaj mai standard.
Pentru a extinde discuția despre utilizarea adecvată a limbajului în diferite contexte și pentru a îmbunătăți competențele de comunicare, vă invităm să citiți și articolul nostru despre cum este corect: aicea sau aici, acuma sau acum?. Acest articol va oferi perspective suplimentare asupra limbii române și va ajuta la îmbunătățirea abilităților de exprimare.
