Exprimări de evitat într-o conversaţie vizează un aspect important legat de comunicarea cotidiană, de capacitatea de a fi conștient de emoțiile cuiva, de felul în care cuvintele noastre sunt interpretate de conlocutor, de a controla, exprima și de a gestiona relațiile interpersonale în mod judicios și empatic.
Probabil că oricare dintre noi a trecut măcar o dată printr-o situaţie de eşec în comunicare, a spus, la un moment dat, ceva ce a regretat, poate că anumite cuvinte, cu sau fără voie, au rănit pe cineva sau au fost interpretate greşit.
Sunt lucruri pe care oamenii inteligenţi, care stăpânesc limbajul, le cunosc, ştiu ce trebuie şi ce nu trebuie spus într-o împrejurare sau alta. Inteligenţa emoţională (EQ), o combinaţie între raţiune şi emoţie, mai importantă decât IQ-ul, în interacţiunile sociale, care presupune autocunoaștere, autostăpânire, empatie, motivație, care-i face pe ceilalţi să se simtă în largul lor, este esenţială în acest sens.
Mulţi gândesc că, în momentul în care te adresezi unei alte persoane, dacă îi spui în faţă ceea ce ai în minte, fără a reflecta, fără a fi atent la aşteptările interlocutorului, înseamnă că eşti o persoană directă, sinceră. Efectele pot fi, însă, departe de cele aşteptate, pentru că un mesaj brut sau ambiguu poate fi descifrat greşit, poate să şocheze, să destabilizeze, să se întoarcă împotriva celui care l-a rostit.
Exprimări de evitat într-o conversaţie, pentru o comunicare autentică
“Înțelepții vorbesc pentru că au ceva de spus, proștii doar pentru că trebuie să spună ceva!” – spune un celebru adagiu al lui Platon.
“Toate conversațiile – sublinia un filosof francez al secolului al XVII-lea, Antoine Gombaud, obişnuit al saloanelor în care se punea mare preţ pe arta conversaţiei – pe care le au tot felul de oameni, care comunică între ei, fie că se întâlnesc întâmplător și au doar două sau trei cuvinte de spus unul altuia, fie că se plimbă sau călătoresc împreună cu prietenii sau chiar cu oameni pe care nu îi cunosc, fie că se găsesc la masă cu oameni de bună companie, fie că merg să vadă oameni care le plac și aici comunică cel mai plăcut sau poate merg într-un loc pentru a se distra, acesta este scopul principal al conversațiilor” .
Astăzi trăim într-o realitate foarte dinamică, supertehnologizată, care a generat, spun specialiştii în domeniu, un alt tip de sensibilitate a individului în raport cu ceilalţi şi un alt fel de a conversa. Comunicarea, indiferent de context, se învaţă şi, deşi pare un clişeu, capacitatea de a face compromisuri în raport cu opinia celuilalt şi, în egală măsură, limbajul pe care îl folosim sunt condiţii esenţiale pentru interacţiuni fireşti, plăcute şi productive. Iată câteva exprimări de evitat într-o conversaţie:
Exprimări de evitat – “Arăți obosit(ă)!”…
În general, nu ştim cu adevărat ce se întâmplă în culisele vieții unei persoane. A-i spune „Arăți obosit(ă)!” – indiferent cât de bine intenţionaţi am fi – îi semnalează conlocutorului că problemele sale sunt expuse pentru ca toată lumea să le vadă.
Putem însă formula această constatare (sau întrebare) într-un mod empatic. De exemplu, “Este totul în regulă?” sugerează că ești îngrijorat sincer de ceea ce se întâmplă.
“Cu tot respectul…”
Auzim frecvent în jurul nostru (iar în emisiunile TV, în exces) această adresare: “Cu tot respectul”… urmată de diverse opinii, constatări etc. Ar trebui să ne întrebăm dacă o astfel de formulare chiar exprimă “respectul” faţă de cel căruia i te adresezi. Dacă poți răspunde sincer “da”, atunci continuă, dacă nu, găseşte o altă manieră de a te exprima, pentru că limbajul corpului, intonația vocii vor arăta rapid, involuntar, dacă este vorba sau nu de respect.
Exprimări de evitat – “Nu este corect!”…
Chiar dacă s-ar putea să exprime un adevăr în legătură cu o situaţie care ţi se pare nedreaptă, provocată de conlocutor, este de reţinut că oamenii din jurul nostru, de multe ori, nu sunt conștienți de “incident”, iar constatarea “Nu este corect!” nu ajută cu nimic la rezolvarea problemei. Dimpotrivă, s-ar putea să tensioneze comunicarea. Oricât de dificil ar fi să-ţi cenzurezi o asemenea replică, este preferabil să-ţi concentrezi atenția și eforturile pe rezolvarea problemei. Te vei simți mai bine cu tine, îți vei menține demnitatea și s-ar putea să rezolvi situaţia care ţi-a provocat nemulţumire.
Exprimări de evitat – “Pentru tine/ dumneavoastră”… plus diverse declaraţii
Adresarea “Pentru tine/ dumneavoastră”… în asociere cu afirmaţii de felul: “Arăți grozav pentru vârsta ta!” sau “Pentru o femeie, ai realizat atât de multe!”etc. sunt expresii de evitat într-o conversaţie. Prejudecățile legate de vârstă și gen sunt frecvente şi sunt șanse ca persoana cu care vorbiți să fie conştientă şi sensibilă la astfel de părtiniri, să fie ofensată chiar de menționarea lor. Nu sunt necesare calificări. Un compliment făcut cu naturaleţe şi sincer ar fi de ajuns.
Exprimări de evitat – “Tu niciodată…” sau “Tu mereu…”
Exprimări de evitat într-o conversaţie sunt şi reproşurile de felul: “Tu niciodată…” sau “Tu mereu…”. Adevărul este că nimeni nu face “mereu” acelaşi lucru. De obicei, aceste cuvinte sunt necinstite, au o doză de ipocrizie şi nu fac decât să-ţi submineze credibilitatea şi să ofenseze cealaltă persoană, să o pună în defensivă. Bine ar fi să subliniem ce a făcut cealaltă persoană şi să furnizăm detalii – “Am observat că tu continui să”…, “Pot face ceva pentru a ajuta? Este ceva ce ar trebui să știu?”…
“Așa cum am mai spus…”
De câte ori nu se întâmplă să facem astfel de sublinieri! Această observaţie implică însă o insultă, în sensul că destinatarul mesajului nu ar fi în stare să ţină minte/ să ia în seamă ceea ce i se spune. Repetarea unui lucru cu menţiunea “Așa cum am mai spus…” este frustrantă. Cel mai bine ar fi să ne abţinem de la a face o asemenea subliniere şi să încercăm să clarificăm ceea ce spunem.
“Nu contează pentru mine!”…
Când cineva are nevoie de părerea ta într-o anumită chestiune, înseamnă că aşteaptă un feedback constructiv sau orice fel de feedback. A spune “Nu contează pentru mine!” nu înseamnă o favoare, ci sugerează fie că situația nu are nicio consecință pentru tine (şi atunci nu-ţi pasă), fie că acordarea timpului necesar pentru a oferi feedback nu este o prioritate.
Exprimări de evitat – “Ți-am spus așa…”
Poate că cineva vrea să adreseze altcuiva un avertisment (mascat de indiferenţă) în legătură cu o situaţie sau consecinţele unei acţiuni şi adaugă o astfel de formulare – “Ți-am spus așa…” (adică, în treacăt, fără să mă intereseze problema la modul serios etc.). Adevărul este că o astfel de formulare este ori imatură (ca în discuţia unor copii, la joacă), ori ascunde un sentiment de superioritate. Cel mai bine ar fi să găsim o modalitate de a spune cuiva că a făcut un lucru greşit sau a luat o decizie nepotrivită, fără doza ascunsă de dispreţ.
Exprimări de evitat – “Nu este nimic personal!”…
O astfel de propoziție este evident inadecvată. Când ne simțim obligați să spunem că “nu este nimic personal” este pentru că știm că interlocutorul o va lua personal. A spune că “nu este personal” este, practic, o insultă la adresa persoanei cu care vorbești, de aceea este recomandabil să nu folosim o asemenea formulare.
Exprimări de evitat – “Clar!”, “Evident!”, “Fără îndoială!”…
Mai ales când într-o discuţie sunt implicate mai multe persoane şi chiar dacă eşti sigur că ai dreptate, evită cuvinte precum: “Clar!”, “Evident!”, “Fără îndoială!”… Alţii s-ar putea să aibă opinii diferite şi se vor simţi lezaţi. Efectele vor fi benefice dacă vei şti să-ţi expui argumentele într-un mod convingător.
Exprimări de evitat – “Mult noroc!”…
Urarea “Mult noroc!” este, în cele mai multe cazuri, bine intenţionată, numai că lasă loc interpretărilor. Cu siguranţă avem nevoie de “noroc” dacă jucăm la loterie sau dacă suntem într-o situaţie care ţine de hazard. Altfel, mult mai potrivite ar fi încurajări de felul: “Ştiu că ai toate datele/ calităţile să reuşeşti!”/ “Poţi face asta!”, pentru că ar spori încrederea cuiva în forţele proprii într-un grad mai mare decât noţiunea de “noroc”.
Nu le spune altora ce să facă!
Pentru o comunicare optimă, ar trebui să evităm să le spunem altora ce să facă într-o împrejurare sau alta. Este ca şi cum numai noi am şti modul corect de face lucrurile. Sunt de preferat formulări mai politicoase, precum: “Ar trebui să iei în considerare faptul că…” sau „Te-ai gândit la...?”
Nu da vina pe alții pentru emoțiile tale!…
Evită să spui cuiva: “Mă enervezi!”/ “Mă înfurii”… Evident, anumite comportamente, moduri de a acționa sau exprimări te pot irita. Dar este contraproductiv să atribui altora cauza acestor sentimente, deoarece finalul este previzibil – o ceartă (inutilă), pentru că oamenilor nu le place să fie învinovățiți, chiar dacă au o vină.
Nu pune la îndoială caracterul sau integritatea interlocutorului tău!…
În general, fiecare crede despre sine că este corect, decent, moral etc. Dacă îi spui interlocutorului tău că are un comportament problematic, acesta, evident, se va simți atacat şi, cu siguranţă, va trece de la problema în discuţie, la autoapărare.
Limbajul – semnul inteligenţei noastre
Până la urmă, ar trebui să nu uităm că limbajul (prin cuvânt) este unul dintre semnele inteligenţei noastre, ca specie, că maniera de a comunica este o reflectare a educaţiei şi a caracterului şi că limitele limbajului unei persoane sunt, de fapt, limitele lumii sale. In plus, nu ar trebui să uităm – spunea o scriitoare din secolul trecut, Florence Scovel Shinn – că, precum faptele, “cuvintele se intorc la noi, mai devreme sau mai târziu, ca un bumerang, cu o acurateţe uluitoare”.
Astăzi deţinem resurse tehnologice excepţionale, care facilitează procesul comunicării ca niciodată până acum, dar dacă limbajul nostru este inadecvat, viziunea noastră rămâne fără formă, iar gândirea, cantonată în vechile modele.
Un reputat lingvist, Noam Chomsky, sublinia că: “Limba este un proces de creație liberă; legile și principiile sale sunt fixate, dar modul în care sunt folosite principiile este liber și infinit variat. Chiar și interpretarea și utilizarea cuvintelor implică un proces de creație liberă”.