Farse incredibile de 1 aprilie, de-a lungul istoriei

Farse incredibile de 1 aprilie au rămas în memoria colectivă, consolidând tradiţia legată de prima zi a acestei luni, ca “Ziua păcălelilor”, cu origini în diverse obiceiuri și legende care s-au contopit de-a lungul timpului. Deși nu există o singură explicație clară și unanim acceptată, iată câteva opinii despre cum s-a născut o astfel de tradiție, fără a se putea spune cu certitudine cât este de vechi acest obicei.

Supoziţii despre originea zilei dedicate farselor, glumelor şi veseliei – 1 aprilie, “Ziua păcălelilor”

Cei mai mulţi istorici, etnografi, folclorişti cred ca tradiția de a păcăli prietenii, cunoscuţii, membrii familiei, în ziua de 1 aprilie, are legătură cu schimbările de calendare care au avut loc de-a lungul istoriei.

Înainte de adoptarea calendarului gregorian în Europa, Anul Nou începea uneori pe 1 aprilie. Când calendarul gregorian a fost introdus (în secolul al XVI-lea, în 1564, în mai multe ţări catolice), iar Anul Nou a fost mutat la 1 ianuarie, unii oameni au continuat să sărbătorească acest eveniment în aprilie.

Obişnuiţi să împartă cadouri la început de an (1 aprilie), mulți au continuat să facă acest lucru şi după 1564 , dar nu la modul serios, ci sub forma unor farse, considerându-i pe cei consecvenți cu vechiul obicei “ignoranți”, făcând tot felul de glume, farse pe seama lor, în aşa-numita “Zi a proştilor”.

Alţii susţin că tradiția ar putea avea legătură cu festivalurile de primăvară, când oamenii sărbătoreau reînnoirea naturii printr-o varietate de obiceiuri și festivități, inclusiv prin intermediul glumelor, al păcălelilor, al schimbării rolurilor/ identităţii pentru o zi.

Sunt şi istorici care fac trimitere la lucrarea scriitorului latin Apuleius Platonicus (secolul al II-lea d.Hr.), “Măgarul de aur”, în care sunt povestite aventurile tânărului Lucius, transformat de o vrăjitoare în măgar, spunând că personajul său era motiv de glume de “Ziua râsului”, sărbătoare dedicată zeului Risus şi care, probabil, avea loc în jurul datei de 1 aprilie. “Risus” era varianta latină a a numelui zeului grec “Gelos”, care avea un sanctuar în Tesalia şi în cinstea căruia avea loc anual un festival.

Farse şi deghizări cu ocazia carnavalurilor medievale

În Evul Mediu, în perioada care preceda postul Paştelui, în multe ţări se ţineau carnavaluri – petreceri populare însoțite de deghizări, farse, care alegorice, focuri de artificii etc.

Este posibil ca “Ziua păcălelilor”, de 1 aprilie, să aibă originea în “April Fools’ Day”, de care englezii se bucurau încă de dinaintea schimbării calendarelor şi când se obişnuia să se facă “pranks” (glume/ farse) pe seama cuiva, folosindu-se obligatoriu şi un obiect – o găleată cu apă deasupra unei uşi, ridicată cu un scripete şi care se răsturnă în capul celui care intra pe uşă, trabucuri care explodau, insecte în mâncare etc.

În 1508, poetul, compozitorul, cântăreţul francez Eloy d’Amerval, face referire, într-una dintre scrierile sale, la “Poisson d’avril” (“(“Peştele de aprilie”), descriind obiceiul francezilor ca, de 1 aprilie, să agaţe câte un peşte din hârtie pe spatele unei persoane, iar când gluma era descoperită, se exclama “Poisson d’avril” – probabil pentru că Ziua păcălelilor” era în postul Paştelui, în preajma sărbătorii “Buna Vestire”, perioadă în care “dezlegarea” la peşte era importantă pentru alimentaţie.

Farse incredibile (şi celebre) de 1 aprilie, de-a lungul istoriei

Se pare că imaginaţia şi predispoziţia spre glume a oamenilor nu cunoaşte limite, dovadă şi farsele incredibile de 1 aprilie, devenite celebre. Iată câteva dintre acestea:

“Spălarea leilor” la Turnului Londrei

În 1698, cu ocazia “April Fools’ Day”, un ziar londonez a publicat un anunț prin care care populaţia era invitată să vină să participe la “spălarea leilor” (“The Annual Washing of the Lions”), la Menajeria regală, care era amenajată în curtea castelului, o atracţie turistică despre care scriau mulţi călători străini, încă din perioada elisabetană. Au fost distribuite şi o serie de invitaţii, cu aspect oficial (cu sigiliu de ceară roşie), captând publicul într-un mod neaşteptat. Nu se ştie exact câte persoane au sosit pentru a asista la acest eveniment, dar se poate imagina dezamăgirea și jena celor care au răspuns invitaţiei şi s-au prezentat cu nerăbdare la porţile inchise ale castelului.

Farse cu spaghete

În 1957, BBC a realizat una dintre cele mai faimoase farse de Ziua Păcălelilor, de 1 aprilie, din toate timpurile. Opt milioane de oameni s-au conectat pentru a viziona filmul de trei minute despre “Recolta de spaghete elvețiene”. Se relata, în cele câteva minute, că, după o iarnă neobișnuit de caldă, s-a pus capăt problemei legate de controlul dăunătorilor (gărgărița de spaghete), în cantonul Ticino, lângă granița cu Italia, si s-a obținut o “cultură de spaghete excepțională”. Imaginile arătau oameni care strângeau    fâșii de spaghete din copaci și din tufișuri. Spaghetele nu erau, la vremea aceea, un aliment prea cunoscut şi mulţi telespectatori au sunat pentru a afla cum își pot cumpăra arbori de spaghete, BBC răspunzându-le “să pună o crenguță de spaghete într-o cutie cu sos de roșii și să spere la ce e mai bun”.

Televiziune color avant la lettre

În 1962, înainte ca televiziunea color să fie lansată în Suedia, telespectatorii postului public de televiziune au fost păcăliți de un anunţ prin care li se spunea că își pot transforma ecranele alb-negru în unele color, dacă vor întinde peste ecranul televizorului un ciorap de nailon. Întrucât era singura rețea de televiziune din Suedia, la acea vreme, si se bucura de încrederea populației, mii de oameni au încercat respectiva “tehnică”, evident fără succes.

Efectul Jupiter – Pluto

Tentat de farse a fost, în 1976, şi astronomul Patrick Moore, îndrăgit prezentator de radio şi televiziune, cel care a găzduit cel mai longeviv serial de televiziune din lume – “The Sky at Night”, de la BBC. Moore le-a spus ascultătorilor săi că, datorită unei alinieri planetare rare a lui Pluto și Jupiter, Pământul va experimenta o schimbare a forțelor sale gravitaționale în acea dimineață, permițându-le oamenilor să plutească în aer. În ziua de 1 aprilie, la ora 9:47, Moore i-a instruit pe ascultătorii săi, spunându-le “Săriți acum!”. În câteva minute, au venit apeluri care raportau că au simțit impactul efectului Jupiter – Pluto. Unul dintre ascultători a susținut că el și încă unsprezece prieteni “au plutit ușor în jurul camerei”. Un altul s-a plâns că s-a ridicat atât de sus încât s-a lovit cu capul de tavan și a cerut “despăgubiri”.

Distribuirea de îngeri căzuți la Trafalgar Square

În 2009, ziarul britanic “The Guardian” a publicat un articol care anunța că sculpturile din Trafalgar Square, din Londra, urmau să fie înlocuite cu sculpturi reprezentând îngeri căzuți. Mulți oameni au fost luați de-a dreptul prin surprindere și au reacționat vehement, până când s-a dezvăluit că era doar o glumă de 1 aprilie.

Farse pentru împătimiţii de fast-food

În 1998, lanțul de restaurante fast-food Burger King a publicat o pagină întreagă de publicitate într-un ziar american, anunțând lansarea de “Whopper for the left” şi “Whopper for the right”, hamburgeri special creați pentru stângaci si pentru dreptaci. Chiar și oamenii din cadrul companiei au fost luați prin surprindere de numărul mare de cereri pe care le-au primit în urma acestei farse.

Titanicul redescoperit

În 1986, compania de transport maritim Torm Lines a lansat un anunț pe o pagină întreagă, într-un ziar danez, afirmând că a redescoperit epava Titanicului și că va organiza excursii către aceasta. Mulți oameni au fost interesați de o astfel de oportunitate, dar au descoperit curând că era o glumă de 1 aprilie.

Farse şi erupţii vulcanice

Una dintre cele mai îndrăznețe farse din toate timpurile a fost falsa erupție a vulcanului Edgecumbe din Alaska. Un anume Oliver „Porky” Bickar, lucrător forestier din zonă, a adunat cu sârguință 70 de anvelope pe care le-a ascuns într-un hangar de avioane, așteptând “Ziua păcălelilor” din aprilie şi sperând că cerul va fi suficient de senin și condițiile meteo potrivite pentru a-și îndeplini planul.

Acea zi a venit, în 1974, când Bickar a folosit un elicopter închiriat pentru a depozita cauciucurile în craterul vulcanului. Apoi le-a stropit cu combustibil și le-a aprins, făcând să se ridice un val imens de fum. Oamenii din localitate s-au repezit pe străzi, temându-se că vulcanul îndelung adormit avea să explodeze. În timp ce poliția și pompierii erau implicați în glumă, Bickar uitase să informeze Garda de Coastă, care a zburat pentru a inspecta situația, dar, în loc să vadă lavă topită, a văzut anvelopele vechi în flăcări, înconjurate de litere uriașe, vopsite cu spray, care transmiteau mesajul “April Fool”.

Disneyland şi guvernul rus

În 1995, de 1 aprilie, Ziarul “Irish Times” anunţa că se desfăşoară negocieri avansate, între conducerea Disneyland şi guvernul rus, privind achiziţionarea trupului lui Lenin, în vederea expunerii lui, cu mausoleu cu tot, în parcul de distracţii de la Paris.

Alte farse incredibile de 1 aprilie, în mass-media

După cum s-a putut constata, când este vorba de farse devenite celebre, mass-media a avut mereu un rol semnificativ. Iată şi alte farse de “Ziua păcălelilor”, la care au marşat foarte mulţi oameni:

• În 1998, într-un ziar din SUA, se anunţa, la modul “cel mai serios”, “rotunjirea numărului pi (3,14) la rotund-rotunjor”.
• În anii 2000, You Tube a anunţat că oferă “Top 5 videoclipuri virale din 1911”, stârnind mare vâlvă şi curiozitate, iar într-un alt an, că întregul conținut al site-ului este disponibil ca o colecție de DVD-uri pe care orice client le poate citi acasă, fără conexiune la internet.
• În 2013, de Ziua păcălelilor, Google a anunţat că introduce “Google Nose”, care va permite “căutări olfactive”.
• Tot Google, în 2017, a anunţat că introduce serviciul “Google Gnome”, o versiune a “Google Home”, care va arăta ca un “gnom” (pitic) de grădină și că este conceput pentru utilizare în exterior. Iar în 2018, Google a anunţat adăugarea unui detector de glume proaste în aplicația sa, “Files Go”.