Fauvismul a reprezentat un curent artistic care a caracterizat in special pictura franceza de la inceputul secolului XX. Teoria care a stat la baza acestui curent care a caracterizat pictura s-a concretizat in renuntarea artistului la perspectiva si folosirea in pictura a culorilor foarte violente pentru exprimarea emotiilor, a trairilor si a mesajului principal de catre artist.

Fauvismul a aparut ca o miscare artistica impotriva teoriei impresioniste care pune accentul, inainte de toate, pe exprimarea valorilor reale si reprezentative, folosind o cromatica naturala. Fauvismul este un stil care a aparut la inceputul secolului XX si a continuat sa influenteze pentru cativa ani buni arta, insa miscarea reprezentativa pentru acest curent a durat doar patru ani, mai precis din anul 1904 pana in 1908.

Pictura de Kees van Dongen, Foto: g1b2i3.wordpress.com
Pictura de Kees van Dongen, Foto: g1b2i3.wordpress.com

Scurta istorie a fauvismului

Specialistii afirma ca fauvismul reprezinta prima manifestare artistica ce a precedat miscarea avangardista care a luat nastere in Franta la sfarsitul secolului al XIX-lea si in primii ani ai secolului XX. Pictorii fauvisti au fost primii artisti care au avut curajul sa rupa regulile impuse de impresionism si sa oblige publicul iubitor de arta sa perceapa intr-un nou mod opera.

In acest fel, in anul 1905, este organziata o expozitie de pictura in cadrul Salonului de Toamna din Paris. In cadrul acestei expozitii isi prezinta picturile pictori tineri precum Henri Matisse, André Derain, Maurice de Vlaminck si Albert Marquet, pictori care au socat prin creatiile lor caracterizate de catre critici drept violente din cauza culorilor folosite. Operele de arta ale acestor pictori au fost caracterizate drept “salbatice” datorita modului in care culorile au fost combinate, dar si datorita formelor care au luat nastere observandu-se ca artistii privesc dintr-o cu totul si cu totul alta perspectiva arta, insa scopul lor este acelasi.

Matisse; La Femme Au Chapeau, Foto: studyblue.com
Matisse; La Femme Au Chapeau, Foto: studyblue.com

Daca impresionistii sugereau folosirea culorilor naturale, reprezentantii fauvismului au optat pentru culorile puternice, vibrante, folosite direct din tub, dar si pentru temele si subiectele alese spontan. Primii artisti care au introdus aceste culori deloc naturale si de-a dreptul vibrante in pictura au fost Henri Matisse (1869-1954) si André Derain (1880-1954). Acestia au lucrat impreuna la picturile realizate inrtr-un port aflat pe malul marii Mediterane, picturi care au fost prezentat ulterior in cadrul expozitiei amintite in randurile anterioare. Pictura lui Matisse “La Femme Au Chapeau” (Femeia cu palarie) l-a determinat pe acidul critic de arta Louis Vauxcelles sa ii numeasca pe noii artisti “fauves”, in traducere “bestii, animale salabatice”, intr-un articol aparut in revista “Gil Blas”. Asadar, acest termen a fost definitoriu pentru curentul respectiv care a preluat numele din descrierea criticului.

In acest fel, stilul artistic promovat de catre fauvisti era considerat cu adevarat primitiv. Artistii fauvisti au asimilat frustrarile specifice secolului al XIX-lea, frica de anarhie si de haosul politic, in asa fel inca ei fost numiti barbari deoarece au incercat sa distruga regulile impuse de impresionism. Fauvistii se aflau in permanenta cautare a unor noi idei artistice insa nu au considerat niciodata ca in acelasi timp vor dobori reguli stricte prin atitudinea lor ofensiva. Criticii timpului au comparat operele de arta ale reprezentantilor fauvis-mului cu arta africana deoarece aceste doua tipuri de manifestari artistice aveau in comun dorinta de a se indeparta de peisajul industrial prin adaptarea unui stil simplu sau “primitiv”.

Citește și:  Top 10 cele mai scumpe sculpturi din lume
Pictura de Maurice de Vlaminck, Foto: sami-snatsalyorumlar.blogspot.ro
Pictura de Maurice de Vlaminck, Foto: sami-snatsalyorumlar.blogspot.ro

Fauvismul – o arta primitiva

Acest aspect primtiv al fauvismului poate fi observat si in modul in care artistii si-au ales subiectele; trupul uman este una dintre temele cel mai des exploatate de catre aceasta categorie de artisti, insa fauvistii nu ezita sa ofere o altfel de interpretare corpului uman, dupa cum poate fi observat chiar in picturile artistilor mai jos mentionati. De exemplu nudul, in viziunea fauvistilor, este contopit naturii si nu poate fi desparit de aceasta. Nudul si natura sunt pictate in acelasi ton si cu aceeasi egalitate, neexistand vreo ierarhie, asa cum poate fi observat in faimoasa lume a picturilor lui Matisse.

Matisse a fost numit liderul curentului si al miscarii fauviste si lucrarile sale au inspirat numeroasi artisti care au renuntat la cautarea spatiului tridimensional pentru a adopta un stil diferit care sa scoata in evidenta modul in care culorile interactioneaza in plan. Henri Matisse a realizat o pictura impresionata inspirata fiind de folclorul romanesc: “La Blouse Roumaine” in traducere “Ia” reprezinta o pictura plina de culori vii si rasunatoare, caracteristice portului popular romanesc. Cu toate acestea, pictura pare una abstracta, in care artistul pune accentul mai mult pe culori pe felul in care acestea reactioneaza, decat pe forme.

Un alt reprezentant de seama al fauvism-ului a fost si Maurice de Vlaminck. Opera sa a fost considerata una de-a dreptul exuberanta. Vlaminck este recunoscut pentru stilul sau violent.
Derain a ocupat un loc de mijloc intre Matisse si Vlaminck. Daca stilul celui din urma este mult mai necontrolat, iar cel al lui Matisse este mult mai bine organizat, stilul lui Derain poate fi caracterizat de cuvantul “restrans”, deoarece el a folosit in picturile sale o paleta stricta de culori.

Fauvismul nu a fost doar un curent care a caracterizat cultura Frantei, ci s-a raspandit rapid in intreaga lume.
Altii reprezentanti de seama ai fauvismului au fost Kees van Dongen, Charles Camoin, Othon Friesz, Georges Rouault, Wassily Kandinsly si Louis Valtat.

Pentru foarte multi dintre artistii care au imbratisat fauvismul, dupa cum ei insisi afirma, acest curent a reprezentat un stadiu pregatitor, un stadiu care i-a ajutat sa descopere adevarata putere a culorii si felul in care culorile sunt cele care creeaza forma si spatiul.

Picturile fauvistilor par uneori foarte copilaresti din cauza liniilor neterminate si a planurilor utilizate la maximum. Fauvistii au dorit sa comunice direct sentimentele si emotiile lor, renuntand la lumea obiectelor si incercand sa se exprime doar prin culoare.

Fauvimsul a reprezentat un curent de moment, deoarece nu a trecut mult timp pana cand miscarea artistilor “primitivi” a fost anihilata de un nou curent – “cubism”. Cu toate acestea, influenta fauvismului in curentele ulterioare s-a resimtit intr-o oarecare masura, existand in continuare artisti care prefera se se exprime prin culoare, si nu prin forme si obiecte.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.