Asa cum romanii se pot bucura de melodiile Mariei Tanase, germanii de cele ale actritei si cantaretei Marlene Dietrich, francezii pot asculta cu drag piesele consacrate ale cantaretei Edit Piaf, artista cu una dintre cele mai deosebite voci din intreaga lume. Nascuta la 19 decembrie 1915, artista provine dintr-o familie de artisti, mama ei, Aneta Maillard, fiind o cantareata, iara tatal, Alphonse Gassion, fiind un acrobat de circ. Este nascuta sub un felinar de pe strada Villette, insa parintii nu se vor ocupa de cresterea sa, fiind lasata in grija bunicii din partea mamei, care din nefericire, nu se ocupa de cresterea sa.
Inca din copilarie, Edith Piaf nu a avut o viata usoara, astfel, la varsta de doi anisori este incredintata bunicii din partea tatalui, care este proprietara unui bordel. Nu va ramane pentru foarte multi ani in grija bunicii, astfel, pe cand avea 12 ani, este incredintata din nou tatalui, care este angajat de un circ ambulant. Astfel, este nevoita sa calatoreasca cu acesta din oras in oras si sa locuiasca impreuna cu el intr-o rulota. Dupa ce tatal sau i se imbolnaveste realizeaza ca trebuie sa isi castige singura existenta, motiv pentru care incepe sa cante pe strazi si sa stranga bani de la oamenii generosi, impresionati de talentul ei.
Cu toate ca Edith Piaf se angajeaza ca servitoare, prefera mai mult sa cante pe strazi, ducand o viata nu tocmai lipsita de griji. Se indragosteste de tanarul Louis Dupont, care o iubeste foarte mult si caruia ii daruieste o fetita pe nume Marcelle, pe cand artista avea 17 ani. Fara sa fie acceptata de mama iubitului sau, aceasta se dedica in totalitate muzicii, continuand sa cante pe strada, iar fetita sa moare la doi anisori, cazand victima a meningitei. Castigandu-si existenta cantand pe strazile cartierelor de lux din Paris, norocul ii va surade, deoarece este observata de proprietarul unui cabaret, Louis Leplée, care ii ofera sansa de a canta in localul sau, in anul 1935.
In acest an, Edith Piaf, pe numele adevarat Édith Giovanna Gassion primeste pseudonimul Piaf, care, in argoul parizian, inseamna vrabie. Prima aparitie pe scena unui local este un real succes, impresionand printr-un timbru vocal de exceptie. Sprijinita de impresarul Jacques Caneti sa obtina o emisiune la radio, dar si sa inregistreze un disc, cu piesa “La foule”, tanara artista se bucura de primele sale realizari pe scena muzicala. Din nefericire, in anul 1936 Louis Leplée este asasinat, iar ea este acuzata de crima, acuzatier pentru care numele sau este extrem de popularizat. Prezenta numelui sau tot mai des in presa de scandal ii va fi folositoare, atunci cand se descopera ca nu este vinovata de crima, incepand sa fie indragita de publicul francez.
Viata artistei Edith Piaf nu este, cu siguranta, una linistita. Sprijinita de textierul Raymond Asso, cu care are o relatie, inregistreaza discul “Mon légionnaire”, iar dupa inceperea celui de-al Doilea Razboi Mondial, se desparte de Raymond Asso pentru a avea o realtie cu actorul Paul Meurisse. Dupa aceasta legatura amoroasa se indragosteste de compozitorul Emer, care ii compune piesele “Le disque usé” si “L’accordéoniste”. Dupa relatiile cu textierul Henri Contet si pianistul Norbert Glanzberg, se indragosteste de cantaretul Yves Montand, alaturi de care va canta pe scena. De asemenea, in anul 1944 va compune versurile piesei “Je vois la vie en rose”, care o va consacra.
In anul 1947, Edith Piaf realizeaza prima sa calatorie la New York, unde o cunoaste pe Marlene Dietrich, dar si pe boxerul Marcel Cerdan, alaturi de care va trai o frumoasa poveste de iubire, devenind amanti. Moartea boxerului, pe cand se indrepta cu un avion, catre New York, unde artista il astepta, a fost cumplita, fiindu-i extrem de dificil ca accepta disparitia celui pe care il iubea cu atata pasiune. Suferind de o puternica depresie, drogurile si alcool sunt singura ei alinare, insa, in anul 1951 apare in comedia muzicala “La p’tite Lili”, insa fara sa isi revina in totalitate dupa pierderea barbatului iubit, de moartea caruia se simtea responsabila.
In anul 1952, Edith Piaf se casatoreste cu textierul Jacques Pilll si se muta impreuna cu acesta intr-un apartament din capitala Frantei, pe care il va pastra pana la moarte. Din nefericire, casatoria celor doi, care o are ca martora pe Marlene Dietrich, nu va fi una reusita, in ciuda incercarilor artistei de a merge la clinici de dezintoxicare. Urmeaza divortul si probleme de sanatate, printre care se numara si o operatie de pancreatita, insa nu se lasa invinsa si se reinventeaza, prin piesa “Non, je ne regrette rien”, ale carui versuri le compune.
In anul 1961, Edith Piaf il cunoaste pe cel care ii va deveni al doilea sot, si anume pe Theopanis Lamboukas, cu care se va casatori la 9 octombrie 1962. Din nefericire, aceasta casatorie nu va fi de lunga durata, astfel, dupa un ultim concert sustinut pe 18 martie 1963, la 11 octombrie in acelasi an moare. Este inmormantata in cimitirul Pre La Chaise, ceremonie la care au fost prezenti 40.000 de oameni afectati de trecerea sa in nefiinta. Fara sa traiasca o viata model, nu a avut parte de o existenta usoara, lipsita de dificultati. Cu siguranta, talentul sau a invins orice obstacol si a transformat-o intr-o artista veritabila, considerata cea mai buna cantareata a secolului al XX-lea.
