Castigatoare a Premiului Nobel pentru Literatura in anul 2009, Herta Müller este o scriitoare germana de limba germana si romana, nascuta la 17 august 1953 in Nitchidorf, din judetul Timis. Asa cum li s-a intamplat si altor cetateni romani de nationalitate germana, tatal sau a fost nevoit sa lupte in cel de-al Doilea Razboi Mondial, iar mama sa a fost deportata in anul 1945 in Uniunea Sovietica, dupa venirea comunistilor la putere. Pentru o vreme de cinci ani, aceasta a fost detinuta intr-un lagar de munca fortata, iar tatal scriitoarei, dupa incheierea razboiului, a lucrat ca sofer de camion, insa, dupa instaurarea comunismului, a fost expropriat de statul roman.
Dupa incheierea studiilor liceale, Herta Müller urmeaza studiile de limba si literatura romana, din cadrul Universitatii din Timisoara, in perioada cuprinsa intre anii 1973-1976. Desi a fost o studenta stralucita si dispunea de toate caracteristicile unui viitor scriitor de renume, cat si pentru a-si cladi o frumoasa cariera universitara, faptul ca este luata in vizor de catre Securitate ii afecteaza planurile profesionale. Totul se datoreaza prieteniei existente intre scriitoare si membrii Aktionsgruppe Banat, acesta fiind ”Grupul de Actiune Banat”, alcatuit din scriitori si studenti, de nationalitate germana, din tara noastra. Acestia se opuneau regulilor impuse de regimul comunist, orice urma de protest fiind neacceptata de conducatorii comunisti de la acea vreme.
Desi i s-a propus sa colaboreze cu Securitatea, Herta Müller a refuzat categoric, indiferent de pretul pe care trebuia sa il plateasca pentru acest refuz. Astfel, i s-a luat dreptul de a profesa ca scriitoare, oferindu-i-se posibilitatea sa lucreze ca traducator la intreprinderea “Tehnometal”, considerandu-se ca acesta este un “mediu muncitoresc sanatos”. Mai tarziu isi castiga existenta lucrand ca profesoara suplinitoare la mai multe institutii de invatamant. De asemenea, a oferit in particular meditatii la limba germana. Pentru refuzul de a colabora cu Securitatea ea este numita dizidenta, pana la plecarea ilegala din Romania in Germania, ce a avut loc in anul 1997.
Viata pe care scriitoarea Herta Müller a dus-o in Romania nu a fost una usoara, fiind in repetate randuri urmarita si hartuita de Securitate, care ii propunea in mod repetat sa accepte colaborarea. Pe langa faptul ca i s-a refuzat dreptul de a activa ca scriitoare sau in domeniul universitar, s-a zvonit ca este o informatoare a Securitatii, pentru a-i pata imaginea si a-i pune la indoiala integritatea in fata celor din jur. In anul 1982 isi publica volumul de debut, intitulat “Tinuturile joase”, dupa ce a fost cenzurata o parte considerabila a manuscrisului. In mod surprinzator, acest volum este premiat de Uniunea Tineretului Comunist, la sectiunea “lucrari in limbile nationalitatilor conlocuitoare”.
La doi dupa ce Herta Müller a publicat acest volum in Romania, este publicat si in Republica Federala Germania, insa nu in varianta cenzurata, ci in cea originala, spre supararea autoritatilor comuniste, care au interzis publicarea cartii. In ciuda cenzurii si hartuirii la care a fost supusa de catre Securitate, scriitoarea nu si-a pierdut niciodata curajul de a-si sustine raspicat punctul de vedere in ceea ce priveste regimul comunist, cat si fata de Nicolae Ceausescu, pe care a indraznit sa il numeasca idiot in interviul pe care la- acordat la sosirea sa in Germania, din anul 1978, in revista “Der Spiegel”.
Fara sa i se permita sa calatoreasca in afara granitelor tarii, Herta Müller este nevoita sa se multumeasca cu trei vizite care ii erau permise in Germania Federala, insa, dupa aceste vizite, se intoarce in Romania. Imposibilitatea de a publica nu este usor de suportat pentru scriitoare, motiv pentru care emigreaza, in anul 1987, impreuna cu sotul sau, scriitorul Richard Wagner, in Republica Federala Germania, unde lucreaza ca profesor universitar atat pentru universitati din Germania, cat si din afara ei. De asemenea, isi continua activitatea literara, impresionand in anul 2009 prin publicarea romanului “Atemschaukel”, in limba romana intitulat “Leaganul respiratiei”.
In anul 1999 Herta Müller este propusa pentru prima data printre cei nominalizati pentru Premiul Nobel pentru Literatura, fiind propusa de guvernul german. In anul 2008 scriitoarea este propusa pentru a doua oara, tot din partea Germaniei, iar in anul 2009, cand este propusa pentru a treia oara, la 8 octombrie ii este decernat acest premiu. Astfel, ea este cea de-a doisprezecea femeie care este distinsa cu acest premiu, fiind o adevarata realizare si o mare onoare si aducand si cinste tarii noastre. Premiul este in valoare de 10.000.000 de coroane suedeze, in Euro valorand 972.000, insa, dincolo de valoare materiala a premiului, are o valoare inestimabila, fiind o dovada a importantei pe care o detine activitatea literara a scriitoarei.
In anul 1995 Herta Müller devine membru al “Academiei Germane pentru Scris si Literatura”, acesta fiind un alt moment de bucurie pentru scriitoare, demonstrandu-se astfel, ca munca sa este recunoscuta si apreciata. De asemenea, prin romanul “Leaganul respiratiei”castiga aprecierea criticilor de literatura, fiind impresionanta maniera in care atinge problema germanilor deportati din Romania in Uniunea Sovietica, carte fiind nominalizata la Premiul German al cartii. Printre alte premii pe care scriitoarea le-a primit de-a lungul timpului, se numara Premiul “Kleist”, “Impac Dublin Literary Award”, Premiul “Franz Kafka”, Premiul orasului Berlin”, Premiul european de literatura “Aristeion” sau Premiul Literar al Fundaţiei Konrad Adenauer.
De la primul roman pe care Herta Müller il publica dupa stabilirea in Germania, intitulat “Calatorie intr-un picior”, pana la “Leaganul respiratie”, publicat in anul 2009, scriitoarea a scris bucurandu-se de libertatea de a-si vedea operele neatinse de cenzura, in forma lor originala, impresionand prin creatiile sale literare unice. Fara sa se lase invinsa de regimul comunist si fiind un spirit liber, ea a ajuns de la o locuitoare a unui sat micut din judetul Timis la o stralucita scriitoare, laureata a Premiului Nobel pentru Literatura si la o vehementa scriitoare anticomunista, apreciata la nivel international.
